Studiu ASE: Mecanismele de finanţare a spitalelor au deficienţe majore - tarifele pe servicii sunt subdimensionate

Academia de Studii Economice din Bucureşti transmite, într-un comunicat remis redacţiei, concluziile unui nou studiu privind performanţa economică şi operaţională a sistemului de sănătate din România.

Astfel, potrivit sursei citate:

„În cadrul cheltuielilor Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate - FNUASS, serviciile spitaliceşti au cea mai mare pondere, în anul 2024 fiindu-le alocate 46% din totalul plăţilor. Tarifele pe servicii sunt subdimensionate, iar metodele pentru acoperirea diferenţei dintre costuri şi tarif conduc la ineficienţă şi inechităţi.

Sunt doar câteva dintre concluziile studiului «Analiza performanţei economice şi operaţionale în sistemul de sănătate», realizat de către o echipă de experţi şi cadre didactice din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti cu sprijinul Reţelei de Sănătate REGINA MARIA, care are ca obiectiv identificarea deficienţelor actualului cadru de finanţare şi propunerea de măsuri concrete pentru remedierea lor, inclusiv în ceea ce priveşte impactul bugetar al acestora”.

„Studiul ne demonstrează, încă o dată, că fără o reformă reală a finanţării, spitalele publice riscă să rămână decuplate de la nevoile pacienţilor, tendinţele epidemiologice şi obiectivele naţionale din domeniul sănătăţii. Propunerea din cadrul raportului - de a avea un mecanism de plată bazat exclusiv pe serviciile efectiv furnizate - , încurajează unităţile sanitare să-şi adapteze oferta la cererea locală, să-şi optimizeze costurile şi să caute câştiguri de eficienţă prin reorganizare”, a declarat Conf. Univ. Dr. Sorin Anagnoste, Prodecan, Facultatea de Administrare a Afacerilor cu predare în limbi străine, Academia de Studii Economice din Bucureşti.

„Suntem parte activă din sistemul naţional de sănătate şi parteneri ai autorităţilor, iar din această perspectivă, încurajăm dialogul deschis bazat pe cifre şi analize pertinente. Studiile desfăşurate de Academia de Studii Economice din Bucureşti reprezintă puncte de plecare esenţiale pentru o conversaţie transparentă, onestă, care să conducă la cele mai bune soluţii pentru un sistem medical solid, sănătos şi care răspunde cu adevărat nevoilor pacientului din România”, a afirmat Fady CHREIH, CEO Reţeaua de sănătate REGINA MARIA.

Aceeaşi sursă menţionează:

„Există diferenţe semnificative între tratamentul aplicat pentru spitalele publice şi cele private, între spitalele de dimensiuni mari şi cele mici, precum şi între zonele geografice ale ţării în ceea ce priveşte modul de contractare, finanţare, volumul de activitate sau eficienţă. Astfel, în 2024:

-46% din bugetul FNUASS (69 mld. lei) a fost alocat spitalelor, dintre care 94% au mers către spitalele publice. Transferurile pentru majorările salariale (15,5 mld. lei) aproape egalează plăţile pentru servicii (16 mld. lei), ceea ce indică o decuplare între finanţare şi activitatea medicală efectivă.

-Sistemul este puternic centrat pe spitalizare continuă, în detrimentul îngrijirii ambulatorii, a spitalizării de zi şi a îngrijirii de lungă durată.

-Finanţare rigidă: formula de alocare a bugetelor plafonează artificial gradul de ocupare şi penalizează spitalele performante, stimulând totodată o supracontractare: spitalele menţin paturi neutilizate pentru a nu pierde finanţarea.

-În 2023, CNAS a contractat 116.947 paturi pentru spitalizare continuă, dar fără o analiză a utilizării reale sau a performanţei. Spitalele private au acces limitat la spitalizare continuă (doar 5,1% din paturi).

-Numărul de cazuri de spitalizări continue 2024: reducerea numărului total de cazuri cu 7,4% faţă de 2019, din care scădere cu 9,3% în spitale publice şi majorare cu 34,9% a numărului de cazuri din spitalele private.

-În 2024, 50% dintre pacienţii internaţi în Bucureşti proveneau din alte judeţe, ceea ce indică o presiune majoră asupra centrelor universitare.

Conform studiului, spitalele publice sunt de peste 2 ori mai bine remunerate din FNUASS decât cele private pentru aceleaşi servicii prestate. Mecanismele actuale de finanţare a serviciilor spitaliceşti au două deficienţe majore: pe de o parte, tarifele pe servicii sunt subdimensionate şi nu acoperă costurile furnizorilor, iar pe de altă parte, metodele pentru acoperirea diferenţei dintre costuri şi tarif conduc la ineficienţă, diminuarea motivaţiei spitalelor publice de a-şi optimiza funcţionarea, inechitate între furnizori şi faţă de asiguraţi şi periclitarea sustenabilităţii bugetare a FNUASS.

Sursa citată concluzionează:

„Studiul de caz publicat în cadrul raportului, care analizează comparativ tratamentul chirurgical al herniei inghinale în România între spitalele private şi cele publice, arată, de exemplu, că în spitalele private, abordul laparoscopic este utilizat într-o proporţie mult mai mare, reprezentând 54,7% din totalul intervenţiilor pentru hernii inghinale, comparativ cu doar 14,6% în spitalele publice.

Studiul de caz evidenţiază că, în spitalele private, pacienţii sunt operaţi aproape imediat după internare, iar durata postoperatorie este semnificativ mai scurtă, ceea ce reduce considerabil timpul total petrecut în spital. În schimb, în sistemul public, pacienţii sunt operaţi, în medie, la 1,30 zile după internare, ceea ce prelungeşte spitalizarea. De asemenea, perioada de recuperare postoperatorie este mult mai lungă în spitalele publice (3,51 zile, comparativ cu 1,62 zile în privat), tendinţa indicând faptul că spitalele publice menţin pacienţii internaţi pentru o perioadă mai lungă, fie din motive administrative, fie dintr-o abordare mai conservatoare privind externarea”.