În România, furnizorii publici şi privaţi contribuie împreună la asigurarea accesului pacienţilor la servicii medicale, însă mecanismele prin care sunt finanţaţi rămân diferite, ceea ce generează inechităţi între furnizori şi afectează condiţiile unei competiţii bazate pe performanţă, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către PALMED.
Aceasta este una dintre concluziile celei de-a doua ediţii a studiului „Transparenţa banilor din sistemul medical românesc”, realizat de o echipă de cercetători şi experţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti, care analizează în detaliu modul în care sunt colectate şi cheltuite resursele sistemului de sănătate, se precizează în comunicat.
Studiul arată că, în cazul multor spitale publice, peste 50% din veniturile provenite de la CNAS sunt reprezentate de influenţele salariale, acordate printr-un mecanism distinct de plata serviciilor medicale, independent de volumul serviciilor prestate. Acest mecanism creează o „inechitate între furnizori”, deoarece spitalele private nu beneficiază de el, iar pentru aceleaşi servicii medicale spitalele publice ajung să primească o finanţare totală semnificativ mai mare, se arată în comunicat.
În 2025, transferurile din FNUASS destinate influenţelor salariale din spitalele publice au ajuns la aproximativ 16,9 miliarde de lei, depăşind cele 14,87 miliarde de lei decontate pentru serviciile medicale din spitalele publice. Studiul arată, de asemenea, că valoarea acestor transferuri creşte independent de volumul serviciilor prestate şi nu este legată de performanţa sau activitatea medicală, informează PALMED.
Totodată, datele studiului arată contribuţia sectorului privat la capacitatea de îngrijire: în 2025, spitalele private au realizat 2,31 milioane de cazuri de spitalizare de zi, aproape 40% din totalul naţional, conform comunicatului.
„Sectorul public şi cel privat sunt complementare. Avem nevoie ca ambele să performeze. Dar performanţa este stimulată atunci când există o competiţie corectă, iar asta presupune reguli unitare. Furnizorii trebuie să concureze prin calitate, eficienţă şi capacitatea de a răspunde nevoilor pacienţilor, nu prin accesul la mecanisme diferite de finanţare. E bine că există studii, e bine că se realizează dezbateri şi mese rotunde, dar acestea trebuie urmate de acţiune. Îmbătrânim la masa dezbaterilor aşteptând măsurile care să asigure stabilitate şi predictibilitate. Iar când ajungem la concluzii, de prea multe ori o luăm de la capăt pentru că se schimbă guvernul”, a atras atenţia Cristian Hotoboc, preşedintele PALMED, la evenimentul de lansare a studiului.
Tarifele CNAS nu acoperă costul real nici în public, nici în privat
Problema de fond este legată de modul în care este construită finanţarea serviciilor medicale. Studiul arată că tarifele decontate în prezent de CNAS pentru serviciile spitaliceşti sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor reale ale îngrijirilor atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Diferenţa este că, în cazul spitalelor publice, deficitul este compensat prin influenţe salariale şi alte surse suplimentare de finanţare, în timp ce furnizorii privaţi nu beneficiază de aceleaşi mecanisme, se arată în comunicat.
Această situaţie are consecinţe inclusiv asupra pacienţilor. Studiul arată că insuficienţa tarifelor şi absenţa mecanismelor suplimentare de finanţare în sectorul privat explică, cel puţin parţial, necesitatea contribuţiei personale achitate de pacient pentru acoperirea diferenţei dintre suma decontată de CNAS şi costul serviciului medical, se precizează în comunicat.
Studiul propune şi o soluţie: recalcularea tarifelor decontate pentru serviciile spitaliceşti astfel încât acestea să includă costul real al serviciului, inclusiv componenta salarială, concomitent cu eliminarea graduală a mecanismului separat al influenţelor salariale. Raportul indică o perioadă de tranziţie de 3-4 ani, informează PALMED.
PALMED susţine principiul unei finanţări transparente, construite pornind de la costul real al serviciului medical şi aplicate după aceleaşi reguli furnizorilor aflaţi în relaţie contractuală cu CNAS. Această abordare este susţinută şi de concluziile studiului, care indică drept principiu de bază al unui sistem de asigurări de sănătate neutralitatea faţă de furnizor: aceeaşi plată pentru acelaşi serviciu, indiferent de natura juridică a celui care îl furnizează, se arată în comunicat.
„Cerem ca finanţarea să reflecte costul real al serviciului medical şi să respecte aceleaşi principii, indiferent cine îl furnizează. Sectorul public şi cel privat trebuie să concureze prin calitate, eficienţă şi rezultate. Câştigătorul unei astfel de competiţii trebuie să fie pacientul”, concluzionează Cristian Hotoboc.

























































Opinia Cititorului