Studiu Deloitte: Instabilitatea politică şi corupţia sunt în top trei motive de îngrijorare pentru tinerii români în 2025

Instabilitatea politică şi corupţia urcă anul acesta în top trei motive de îngrijorare pentru tinerii din România (36%, respectiv 22% dintre Millennials şi 23%, respectiv 25% dintre reprezentanţii Generaţiei Z sunt preocupaţi de aceste aspecte), conform studiului „Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2025”, realizat în 44 de ţări, inclusiv ţara noastră.

Costul vieţii de zi cu zi rămâne cea mai mare îngrijorare pentru Millennials (48%, în creştere de la 43% anul trecut) şi pentru cei din Generaţia Z (39%, faţă de 29% cu un an în urmă). În acelaşi timp, tinerii români se tem că, după pensionare, nu vor beneficia de o situaţie financiară confortabilă (60% dintre Millennials şi 46% dintre reprezentanţii Generaţiei Z), mulţi dintre ei susţin că trăiesc de la un salariu la altul (44% dintre Millennials şi 50% dintre reprezentanţii Generaţiei Z), iar peste o tremie din fiecare categorie au dificultăţi cu cheltuielile curente.

La nivel global, cea mai mare îngrijorare a tinerilor este legată tot de costul vieţii de zi cu zi (42% dintre Millennials, 39% dintre reprezentanţii Generaţiei Z), dar pe locurile următoare se află siguranţa personală (19%) şi protecţia mediului (18%), în cazul Millennials, şi sănătatea mintală a colegilor de generaţie (21%) şi şomajul (18%), în cazul celor din Generaţia Z.

Din perspectiva carierei, tinerii români au ca principale obiective dobândirea independenţei financiare (18% dintre Millennials şi 25% dintre cei din Generaţia Z) şi menţinerea unui raport echilibrat între viaţa profesională şi cea personală (24% dintre Millennials şi 21% în rândul Generaţiei Z). Pe de altă parte, tot mai mulţi tineri caută un job cu semnificaţie - 92% dintre Millennials şi 91% dintre reprezentanţii Generaţiei Z spun că sentimentul că derulează o activitate care are sens dincolo de beneficiile personale este important pentru satisfacţia lor profesională.

Raluca Bontaş, Partener, Deloitte România a declarat că: „Preocuparea pentru bunăstarea financiară revine aşadar în prim plan, generaţiile tinere fiind în mod clar mai flexibile în a-şi schimba cursul carierei, inclusiv domeniul de activitate, pentru a-şi atinge obiectivele. Există o diferenţă în poziţionarea pe subiect, căci cei din generaţia Millennials sunt dispuşi să facă o astfel de schimbare în special pentru un pachet salarial mai consistent (41%), în timp ce reprezentanţii Generaţiei Z caută mai degrabă să avanseze mai rapid în carieră (33%), recunoscând însă că şi suplimentarea veniturilor este importantă (29%). În acest peisaj, angajatorii sunt chemaţi să găsească din nou resurse şi beneficii care chiar contează, pentru că retenţia nu mai e un simplu indicator de resurse umane, ci o probă de loialitate reciprocă”.

Totodată, conform studiului, tinerii români sunt tot mai interesaţi de utilizarea soluţiilor bazate pe inteligenţa artificială generativă (GenAI) la locul de muncă - 43% dintre Millennials şi 42% dintre reprezentanţii Generaţiei Z spun că folosesc deja GenAI în activitatea lor zilnică, în creştere de la 11%, respectiv 13% cu un an în urmă. La nivel global, însă, proporţia tinerilor care utilizează deja astfel de tehnologii este mult mai mare- 56% dintre Millennials şi 57% dintre cei din Generaţia Z.

Preocuparea pentru protecţia mediului rămâne şi ea ridicată - 73% dintre Millennials şi 68% dintre reprezentanţii Generaţiei Z din România (peste procentele înregistrate la nivel global, respectiv 63% şi 65%) spun că sunt îngrijoraţi cu privire la schimbările climatice. În aceste condiţii, peste 60% dintre ei sunt dispuşi să plătească mai mult pe produse sau servicii sustenabile, iar în jur de 70% iau în calcul certificările şi politicile de mediu ale unei companii atunci când evaluează un potenţial angajator.

Studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2025, ajuns la ediţia a 14-a, a fost efectuat în rândul a circa 8.700 de exponenţi ai Generaţiei Millennials (născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994) şi a aproximativ 14.700 de reprezentanţi ai Generaţiei Z de peste 18 ani (născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2006), din 44 de ţări din întreaga lume.