Studiu: Infertilitatea în rândul femeilor este în creştere la nivel mondial

Infertilitatea în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 35 şi 49 de ani este în creştere la nivel mondial şi reprezintă o provocare tot mai importantă pentru sistemele de sănătate, pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi al tendinţei de amânare a maternităţii. Potrivit unui studiu publicat în revista The Lancet: Obstetrics, Gynaecology & Women's Health şi citat de agenţia EFE, aproximativ 53,6 milioane de femei din această categorie de vârstă erau afectate de infertilitate în 2023, iar numărul lor ar putea ajunge la aproape 79,6 milioane până în 2036.

• Creştere constantă a prevalenţei infertilităţii

Cercetarea, coordonată de o echipă de specialişti de la Spitalul Universităţii Medicale din Chongqing, China, a analizat evoluţia infertilităţii în perioada 1990-2023, utilizând date din studiul Global Burden of Disease (GBD), care acoperă 204 ţări şi teritorii. Autorii au constatat că rata standardizată a prevalenţei infertilităţii în funcţie de vârstă (ASPR) a crescut în toate regiunile lumii, ceea ce indică o tendinţă globală de accentuare a fenomenului. Potrivit autoarei principale a studiului, Queenie Li Ling Jun, de la Universitatea Naţională din Singapore, indicatorul ASPR se referă exclusiv la femeile cu vârste între 35 şi 49 de ani, raportat la 100.000 de femei din această grupă de vârstă, şi nu reflectă întreaga populaţie feminină sau doar persoanele care încearcă în mod activ să obţină o sarcină.

• Asia concentrează cea mai mare nevoie de servicii de fertilitate

Analiza arată că Asia este regiunea în care necesarul de servicii de fertilitate este cel mai ridicat, în timp ce Australasia înregistrează cea mai redusă povară. Totodată, cercetătorii observă că, deşi diferenţele dintre statele cu venituri mici şi cele cu venituri ridicate s-au diminuat în ultimele decenii, povara infertilităţii se mută treptat către economiile dezvoltate. Explicaţia este legată de tendinţa tot mai accentuată a femeilor din aceste ţări de a amâna maternitatea, precum şi de accesul mai larg la investigaţii şi tratamente specializate, ceea ce conduce la o diagnosticare mai frecventă a infertilităţii.

• Implicaţii economice şi presiune asupra sistemelor sanitare

Autorii studiului avertizează că infertilitatea la vârsta reproductivă avansată a devenit o problemă majoră de sănătate publică, cu efecte importante asupra femeilor, familiilor şi sistemelor medicale. Pe lângă impactul psihologic şi social, cercetarea evidenţiază costurile tot mai ridicate ale tratamentelor de fertilitate şi pierderile economice generate de reducerea productivităţii, aspecte care sporesc presiunea asupra bugetelor publice şi asupra serviciilor medicale.

• Specialiştii cer politici publice integrate

În acest context, autorii studiului recomandă extinderea serviciilor de fertilitate şi integrarea acestora în asistenţa medicală primară, precum şi reducerea barierelor financiare care limitează accesul pacienţilor la investigaţii şi tratamente. Potrivit cercetării, este necesară dezvoltarea unor strategii de sănătate reproductivă mai accesibile şi adaptate particularităţilor fiecărei regiuni, pentru a răspunde creşterii continue a infertilităţii şi pentru a diminua inegalităţile existente în accesul la îngrijire.

Concluziile studiului subliniază că, în lipsa unor politici publice coordonate şi a unor investiţii suplimentare în sănătatea reproductivă, numărul femeilor afectate de infertilitate la vârsta reproductivă avansată va continua să crească în următorul deceniu, amplificând provocările demografice şi economice la nivel mondial.