Studiu ING: 3 din 4 persoane îşi doresc investiţii mai mari în sănătate şi educaţie

Mai bine de jumătate dintre români (58%) sunt îngrijoraţi de situaţia economică a ţării, iar inflaţia rămâne o preocupare centrală pentru 1 din 5 respondenţi, potrivit unui comunicat ING emis redacţiei. Aceste concluzii reies dintr-un studiu realizat de ING Group, în colaborare cu IPSOS, desfăşurat la nivel european în perioada mai-iunie 2025. Cercetarea a analizat principalele preocupări ale românilor în contextul schimbărilor economice actuale, dar şi cum sunt percepute noile provocări de pe piaţa muncii.

Tensiunile geopolitice au schimbat atât priorităţile românilor, cât şi percepţia acestora despre piaţa muncii. 1 din 2 români (50%) consideră că situaţia financiară personală devine mai importantă, iar 47% au mai multe îngrijorări legate de piaţa muncii.

Românii, dar şi europenii, sunt mai atenţi la ţara de origine pentru produsele pe care le iau de pe raft. Puţin peste jumătate dintre români (52%) se orientează către produse româneşti, în detrimentul celor din import, chiar şi atunci când acestea sunt mai scumpe. În plus, 42% spun că aleg produsele din Uniunea Europeană în defavoarea celor din afara spaţiului comunitar. Doar 35% rămân neutri faţă de această opţiune.

„Realizăm periodic studii, tocmai pentru a înţelege mai bine cum se raportează oamenii la schimbările din jurul lor - ce îi preocupă, ce atitudini au şi, poate cel mai important, cum se adaptează la aceste schimbări. Pe fondul actualelor preocupări, comportamentele financiare şi de consum suferă şi ele anumite modificări. De exemplu, dintre cei 58% de români îngrijoraţi de contextul economic actual, 46% economisesc mai puţin, în vreme ce doar 22% declară că nu şi-au schimbat comportamentul de economisire. Având în vedere nevoia de adaptare la situaţia economică pe care o traversăm, sunt observate inclusiv modificări în investiţii şi cheltuieli. 49% dintre români investesc mai puţin, iar atunci când vine vorba de cheltuieli, apare un fenomen de polarizare. 39% resimt creşterile de preţuri în cheltuieli mai mari, pe când 43% au reuşit să-şi reducă voit cheltuielile.

Potrivit sursei, studiul de faţă vine într-un context global marcat de provocări şi incertitudini geopolitice şi a fost realizat simultan în 7 ţări europene, pentru a surprinde atât tendinţe comune, dar şi diferenţe locale”, a declarat Corina Miloş, Market & Consumer Research Lead, ING Bank România.

Românii îşi doresc ca guvernul să investească mai mult în domenii esenţiale pentru dezvoltarea pe termen lung, conform rezultatelor studiului. Cele mai multe opinii favorabile sunt pentru creşterea cheltuielilor guvernamentale în sănătate (79%), educaţie şi cercetare (75%), precum şi în infrastructură (69%).

Totodată, 56% dintre respondenţi consideră că ar trebui alocate fonduri suplimentare pentru protejarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice, 48% susţin majorarea cheltuielilor pentru apărare, iar 47% susţin majorarea cheltuielilor pentru subvenţii legate de locuinţe şi renovare.

Atitudinea românilor faţă de investiţiile în apărare este destul de nuanţată. Aproximativ jumătate dintre respondenţi consideră că investiţiile în companiile din domeniul militar sunt sustenabile, iar un procent similar (52%) le consideră şi etice în actualul context geopolitic incert. Atunci când vine vorba de finanţarea acestor cheltuieli pentru apărare, majoritatea (84%) preferă ca fondurile necesare să fie obţinute prin reducerea altor tipuri de cheltuieli publice, mai puţin relevante în prezent. Doar 14% dintre români susţin creşterea taxelor, iar 9% asumarea altor datorii publice suplimentare pentru obţinerea fondurilor necesare.

Unde se situează inteligenţa artificială în percepţia publică din prezent

Românii privesc cu prudenţă evoluţiile tehnologice şi impactul acestora pe piaţa muncii. Mai bine de o treime dintre respondenţi (37%) se tem că inteligenţa artificială (AI) va duce la mai multe pierderi de locuri de muncă decât va crea, în timp ce doar 12% cred contrariul. În acelaşi timp, aproape jumătate (45%) se aşteaptă ca AI să le modifice activitatea profesională într-o anumită măsură în următorii 5 ani, anticipând, în special, un sprijin în livrarea mai rapidă a rezultatelor (39%), sau în preluarea sarcinilor repetitive (34%).

Conform comunicatului, totuşi, aceste percepţii se pot contura şi pe fondul unei familiarizări limitate cu tehnologia. În viaţa personală, 17% dintre români nu au auzit niciodată de AI - cel mai mare procent înregistrat dintre cele şapte ţări europene analizate în studiu - iar 30% au auzit, dar nu au folosit niciodată. În viaţa profesională, procentele sunt similare (13%, respectiv 33%), însă a fost observată o tendinţă uşor mai mare de utilizare. Românii care folosesc frecvent AI sunt în minoritate, cu procente foarte mici. În medie, nivelul de interacţiune este unul scăzut şi ocazional.

Atitudinile faţă de AI sunt, în general, rezervate. 58% dintre români declară că nu mai pot avea încredere în ce văd sau aud în spaţiul online, odată cu dezvoltarea AI, iar 62% susţin reglementarea strictă a inteligenţei artificiale, chiar dacă acest lucru ar limita potenţialul tehnologiei. Cu toate acestea, există şi deschidere: 51% cred că AI va aduce progrese tehnologice semnificative, cel puţin în anumite domenii, iar 49% consideră că este o oportunitate pentru societate.