Studiul global Ipsos Education Monitor 2026, desfăşurat în 31 de ţări, subliniază că românii văd educaţia ca pe o oportunitate, dar au îndoieli privind rentabilitatea investiţiei într-o diplomă universitară, potrivit unui comunicat de presă emis de Ipsos.
Conform studiului, românii sunt mai predispuşi să recomande tinerilor să urmeze studii universitare, însă doar 47% consideră că o diplomă universitară merită investiţia. Acest rezultat evidenţiază o diferenţă clară între valoarea simbolică atribuită educaţiei şi percepţia asupra beneficiilor concrete pe care aceasta le oferă în contextul actual al pieţei muncii.
Conform comunicatului, rezultatele evidenţiază şi preocuparea românilor cu privire la perspectivele tinerilor. Astfel, 78% dintre respondenţi cred că tinerii din România ar avea oportunităţi mai bune dacă s-ar muta în străinătate, ceea ce reflectă percepţia că accesul la oportunităţi profesionale şi de dezvoltare este mai favorabil în afara ţării.
În ceea ce priveşte provocările cu care se confruntă generaţiile tinere, respondenţii indică dificultăţile economice drept principala problemă, urmate îndeaproape de nealinierea dintre sistemul educaţional şi cerinţele pieţei muncii, sărăcie, inegalitate, calitatea educaţiei şi fenomenul bullying-ului.
Tehnologia şi siguranţa digitală rămân, de asemenea, subiecte importante pentru societate. Studiul arată că 73% dintre respondenţi susţin interzicerea utilizării reţelelor sociale de către copiii sub 14 ani, în timp ce doar 39% consideră că inteligenţa artificială ar trebui interzisă în şcoli.
Sănătatea tinerilor rămâne un subiect de preocupare în România. Doar 24% dintre respondenţi evaluează pozitiv sănătatea fizică a tinerilor, în timp ce numai 18% consideră că sănătatea lor psihică este bună. Aceste rezultate indică faptul că provocările legate de bunăstarea tinerilor depăşesc dimensiunea fizică şi se extind tot mai mult asupra sănătăţii mintale.
Percepţia asupra educaţiei din România rămâne predominant negativă: doar 12% dintre respondenţi consideră că sistemul educaţional oferă educaţie de calitate. Acesta reprezintă al doilea cel mai scăzut nivel dintre cele 31 de ţări analizate, după Peru. Rezultatul confirmă stagnarea percepţiilor, nivelul de încredere rămânând aproape neschimbat în ultimii trei ani.
Datele sugerează că, în pofida dezbaterilor şi iniţiativelor de reformă din ultimii ani, românii continuă să aibă puţină încredere în calitatea educaţiei. Stabilitatea acestor percepţii negative indică faptul că schimbările implementate până în prezent nu au fost suficient de vizibile pentru a modifica semnificativ opinia publică.
„Anul trecut observam că românii îşi pierd încrederea în capacitatea sistemului educaţional de a răspunde nevoilor actuale, iar principalele preocupări erau legate de programele învechite, lipsa reformelor şi bunăstarea tinerilor. Rezultatele din Ipsos Education Monitor 2026 arată că această neîncredere se reflectă acum şi în percepţia asupra rezultatelor educaţiei: deşi studiile universitare continuă să fie recomandate, mai puţin de jumătate dintre români consideră că o diplomă universitară merită investiţia. În acelaşi timp, faptul că aproape 8 din 10 persoane cred că tinerii ar avea oportunităţi mai bune în străinătate sugerează o preocupare tot mai mare privind capacitatea educaţiei şi a economiei locale de a oferi perspective atractive pentru viitor. Pentru România, provocarea nu mai este doar îmbunătăţirea sistemului educaţional, ci şi consolidarea legăturii dintre educaţie, piaţa muncii şi oportunităţile reale de dezvoltare ale tinerilor”, a declarat Irina Nicolaescu (Aldesiu), Client Director, Ipsos România.




















































Opinia Cititorului