SUA comemorează 25 de ani de la atacurile din 11 septembrie

Statele Unite ale Americii comemorează astăzi 25 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, atunci când patru avioane au fost deturnate de terorişti, două dintre ele lovind turnurile the nord şi sud ale World Trade Center, în New York.

La 25 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, imaginile avioanelor care au lovit Turnurile Gemene ale World Trade Center, ale clădirilor cuprinse de flăcări şi ale străzilor acoperite de cenuşă continuă să reprezinte unele dintre cele mai puternice simboluri ale începutului de secol XXI. Aproape 3.000 de oameni au fost ucişi într-o singură dimineaţă, într-un atac care a schimbat profund Statele Unite şi a influenţat politica internaţională pentru următoarele decenii.

Atentatele au fost comise de 19 membri ai reţelei teroriste al-Qaeda, care au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Două dintre ele au fost îndreptate spre World Trade Center din New York, unul a lovit Pentagonul, iar al patrulea s-a prăbuşit în Pennsylvania după ce pasagerii şi membrii echipajului au încercat să preia controlul aeronavei.

La ora locală 8:46, zborul American Airlines 11 a lovit Turnul de Nord al complexului World Trade Center din Manhattan. Iniţial, amploarea evenimentului nu era cunoscută, iar primele imagini transmise în direct au lăsat loc ipotezei unui accident aviatic de proporţii.

Doar 17 minute mai târziu, la 9:03, zborul United Airlines 175 a intrat în Turnul de Sud. Impactul, urmărit în direct de milioane de oameni din întreaga lume, a eliminat practic orice îndoială: Statele Unite se aflau sub atac.

La 9:37, un al treilea avion deturnat, American Airlines 77, a lovit Pentagonul, sediul Departamentului american al Apărării, în apropiere de Washington.

Cel de-al patrulea avion, United Airlines 93, avea o altă ţintă, despre care investigaţiile ulterioare au indicat că ar fi fost probabil Capitoliul SUA. După ce au aflat prin telefon despre atacurile de la New York, mai mulţi pasageri au decis să îi înfrunte pe terorişti. Aeronava s-a prăbuşit la 10:03 într-un câmp din apropiere de Shanksville, Pennsylvania. Toţi cei aflaţi la bord au murit, însă acţiunea pasagerilor a împiedicat avionul să-şi atingă ţinta.

În New York, situaţia devenea dramatică. Mii de persoane încercau să evacueze World Trade Center în timp ce pompierii, poliţiştii şi paramedicii intrau în clădiri pentru a-i salva pe cei rămaşi la etajele superioare.

La 9:59, la mai puţin de o oră după impact, Turnul de Sud s-a prăbuşit. La 10:28 a urmat Turnul de Nord.

În câteva secunde, zona Lower Manhattan a fost acoperită de un nor uriaş de praf şi resturi. Sute de membri ai serviciilor de intervenţie care participau la operaţiunile de salvare şi-au pierdut viaţa.

Bilanţul atentatelor a ajuns la 2.977 de victime, fără a-i include pe cei 19 terorişti. Printre cei morţi s-au numărat oameni din peste 90 de ţări, precum şi 343 de pompieri ai New York City Fire Department şi zeci de poliţişti şi membri ai altor servicii de urgenţă.

Consecinţele nu s-au oprit însă în acea zi. Numeroşi supravieţuitori şi salvatori au dezvoltat ulterior afecţiuni grave asociate expunerii la praful şi substanţele toxice rezultate în urma prăbuşirii clădirilor.

Reacţia Washingtonului a schimbat rapid politica internaţională.

Preşedintele George W. Bush a declarat un „război împotriva terorismului”, iar la 7 octombrie 2001 Statele Unite şi aliaţii lor au început operaţiunile militare în Afganistan. Obiectivul era distrugerea infrastructurii al-Qaeda şi înlăturarea regimului taliban, care îi oferise adăpost lui Osama bin Laden şi organizaţiei sale.

Pentru prima dată în istorie, NATO a invocat articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, principiul potrivit căruia un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.

În anii următori, lupta împotriva terorismului a devenit una dintre principalele componente ale politicii externe americane. Au urmat operaţiuni militare, programe de informaţii şi schimbări radicale ale măsurilor de securitate.

Osama bin Laden avea să fie găsit aproape zece ani mai târziu, în Pakistan. Liderul al-Qaeda a fost ucis la 2 mai 2011, în timpul unei operaţiuni a forţelor speciale americane în Abbottabad.

• O lume schimbată după 11 septembrie

Efectele atentatelor au depăşit cu mult graniţele Statelor Unite. Securitatea aeroporturilor a fost reorganizată, controalele asupra pasagerilor au devenit mult mai stricte, accesul în cabinele de pilotaj a fost consolidat, iar cooperarea internaţională în domeniul informaţiilor şi combaterii terorismului s-a intensificat.

În acelaşi timp, perioada care a urmat a generat unele dintre cele mai controversate decizii politice şi militare ale ultimelor decenii. Războaiele din Afganistan şi Irak, centrul de detenţie de la Guantanamo, programele secrete de detenţie şi interogare ale CIA şi extinderea supravegherii electronice au provocat dezbateri ample privind raportul dintre securitate, libertăţile civile şi drepturile omului.

Consecinţele geopolitice ale zilei de 11 septembrie au continuat să se resimtă mult după încheierea primelor operaţiuni militare. Războiul din Afganistan a devenit cel mai lung conflict din istoria Statelor Unite şi s-a încheiat, după aproape două decenii, cu retragerea forţelor americane în 2021 şi revenirea talibanilor la putere.

La un sfert de secol de la atacuri, 11 septembrie rămâne înainte de toate o zi dedicată victimelor.

Pe locul în care se ridicau Turnurile Gemene se află astăzi Memorialul Naţional 11 Septembrie. Două bazine uriaşe ocupă amprentele fostelor turnuri, iar pe marginile lor sunt înscrise numele celor care şi-au pierdut viaţa în atentatele din 2001, precum şi ale victimelor atacului asupra World Trade Center din 1993.

În fiecare an, numele victimelor sunt citite în cadrul ceremoniilor de comemorare, iar momentele-cheie ale atacurilor sunt marcate prin clipe de reculegere.

Imaginea pompierilor care au urcat etaj după etaj în timp ce mii de oameni încercau să coboare, a poliţiştilor şi paramedicilor care au rămas la datorie şi a pasagerilor zborului United 93 care au decis să îi înfrunte pe terorişti a devenit parte a memoriei colective americane.

11 septembrie 2001 nu a fost doar o tragedie americană. A fost unul dintre acele momente rare în care cursul istoriei contemporane s-a modificat într-o singură dimineaţă.

După 25 de ani, dincolo de războaie, politică şi consecinţele geopolitice, rămân cele 2.977 de vieţi pierdute şi familiile lor.

• O generaţie care nu îşi aminteşte atentatele din 11 septembrie

Pentru zeci de milioane de americani, 11 septembrie 2001 nu mai reprezintă o amintire personală, ci un eveniment istoric pe care îl descoperă prin intermediul şcolii, documentarelor, arhivelor digitale şi, tot mai frecvent, al reţelelor sociale.

Generaţiile mai tinere erau fie prea mici pentru a-şi aminti atentatele, fie nu se născuseră încă. Pentru acestea, platforme precum Facebook, Instagram, TikTok şi YouTube au devenit unele dintre principalele porţi către imaginile şi mărturiile uneia dintre cele mai importante şi dramatice zile din istoria recentă a Statelor Unite.

Fostul primar al New Yorkului Michael Bloomberg a remarcat recent că „peste 100 de milioane de americani sunt prea tineri pentru a-şi aminti acea zi”.

Pentru o parte dintre ei, descoperirea atentatelor se produce astăzi fragmentat, secvenţă după secvenţă, prin înregistrări distribuite pe YouTube, TikTok şi alte platforme. Imaginile îi transportă într-o lume care, deşi aflată la numai 25 de ani distanţă, poate părea deja îndepărtată: o perioadă dominată de casete VHS, telefoane fixe şi televiziune tradiţională, înainte ca smartphone-urile şi reţelele sociale să transforme radical modul în care sunt documentate şi consumate evenimentele majore.

Accesul aproape nelimitat la arhivele video oferă noilor generaţii posibilitatea de a vedea atentatele într-un mod în care generaţiile precedente nu puteau studia evenimentele istorice. În acelaşi timp, mediul digital aduce şi un risc important: imaginile autentice şi mărturiile supravieţuitorilor pot apărea în acelaşi flux de conţinut cu informaţii scoase din context, afirmaţii false şi teorii conspiraţioniste.

La un sfert de secol de la 11 septembrie 2001, provocarea nu mai este doar conservarea imaginilor şi mărturiilor acelei zile, ci şi transmiterea lor către generaţiile viitoare într-un context care să permită înţelegerea dimensiunii şi consecinţelor tragediei.