SUA plănuieşte să construiască o bază militară pentru 5.000 de persoane în Gaza

Administraţia Trump intenţionează să construiască o bază militară pentru 5.000 de persoane în Gaza, care se întinde pe o suprafaţă de peste 140 de hectare, ceea ce ar echivala cu suprafaţa a circa 200 de terenuri de fotbal, potrivit documentelor contractuale ale Consiliului pentru Pace analizate de The Guardian.

Locul este conceput ca o bază militară operaţională pentru o viitoare Forţă Internaţională de Stabilizare (ISF), planificată ca o forţă militară multinaţională compusă din trupe angajate, relatează sursa citată. ISF face parte din nou-înfiinţatul Consiliu pentru Pace, care are rolul de a guverna Gaza, adaugă sursa menţionată. Consiliul pentru Pace este prezidat de Donald Trump şi condus în parte de ginerele său, Jared Kushner, potrivit publicaţiei

Planurile analizate de The Guardian prevăd construirea în etape a unui avanpost militar care va avea în final o suprafaţă de 1.400 de metri pe 1.100 de metri, înconjurat de 26 de turnuri de observaţie blindate, un poligon pentru arme de calibru mic, buncăre şi un depozit pentru echipament militar pentru operaţiuni. Întreaga bază va fi înconjurată cu sârmă ghimpată.

Fortificaţia este planificată într-o zonă aridă de câmpie din sudul Gazei, presărată cu tufişuri şi acoperită cu metal răsucit de la anii de bombardamente israeliene, conform sursei menţionate. The Guardian a analizat imagini video ale zonei. O sursă apropiată planificării a declarat pentru The Guardian că unui grup restrâns de ofertanţi - companii internaţionale de construcţii cu experienţă în zone de război - li s-a prezentat deja zona în cadrul unei vizite la faţa locului.

Guvernul indonezian s-ar fi oferit să trimită până la 8.000 de soldaţi, adaugă publicaţia. Preşedintele Indoneziei a fost unul dintre cei patru lideri din Asia de Sud-Est care au participat joi la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace din Washington DC, menţionează sursa citată.

Consiliul de Securitate al ONU a autorizat Consiliul Păcii să înfiinţeze o Forţă Internaţională de Stabilizare temporară în Gaza. Potrivit ONU, ISF va avea sarcina de a asigura securitatea frontierelor Fâşiei Gaza şi de a menţine pacea în zonă, specifică sursa menţionată. De asemenea, aceasta ar trebui să protejeze civilii şi să instruiască şi să sprijine „forţele de poliţie palestiniene verificate”, menţionează sursa amintită.

Nu este clar care ar fi regulile de angajare ale ISF în cazul unor lupte, al unor noi bombardamente din partea Israelului sau al unor atacuri din partea Hamas, conform The Guardian. De asemenea, nu este clar ce rol va juca ISF în dezarmarea Hamas, o condiţie impusă de Israel pentru a continua reconstrucţia Gazei, adaugă publicaţia.

Deşi peste 20 de ţări s-au înscris ca membre ale Consiliului Păcii, o mare parte a lumii a rămas în afara acestuia. Deşi a fost înfiinţată cu aprobarea ONU, carta organizaţiei pare să îi acorde lui Trump conducerea şi controlul permanent, conform The Guardian.

Principalii aliaţi europeni au refuzat să participe la prima reuniune a Consiliului pentru Pace al lui Trump, relatează sursa citată.

„Consiliul pentru Pace este un fel de ficţiune juridică, nominal cu propria personalitate juridică internaţională separată atât de ONU, cât şi de Statele Unite, dar în realitate este doar o cochilie goală pe care Statele Unite o pot folosi după cum consideră de cuviinţă”, a comentant Adil Haque, profesor de drept la Universitatea Rutgers, conform sursei precizate.

Experţii spun că structurile de finanţare şi guvernanţă sunt neclare, iar mai mulţi contractori au declarat pentru Guardian că discuţiile cu oficialii americani se desfăşoară adesea pe Signal, preferat e-mailului tradiţional.

Documentul de contractare a bazei militare a fost emis de Consiliul pentru Pace, potrivit unei persoane familiarizate cu procesul, şi pregătit cu ajutorul oficialilor americani responsabili cu contractarea, adaugă sursa citată.

Planurile prevăd existenţa unei reţele de buncăre, fiecare cu dimensiunile de 6 metri pe 4 metri şi înălţimea de 2,5 metri, dotate cu sisteme elaborate de ventilaţie, unde soldaţii se pot adăposti pentru protecţie, descrie publicaţia.

„Contractantul”, se menţionează în document, „va efectua un studiu geofizic al sitului pentru a identifica orice goluri subterane, tuneluri sau cavităţi mari pe fiecare fază”, conform The Guardian. Această prevedere se referă probabil la reţeaua extinsă de tuneluri construită de Hamas în Gaza, menţionează publicaţia.

O secţiune a documentului descrie un „Protocol privind rămăşiţele umane”, potrivit sursei citate. „Dacă se descoperă rămăşiţe umane sau artefacte culturale, toate lucrările din zona imediată trebuie oprite imediat, zona trebuie securizată, iar responsabilul cu contractele trebuie notificat imediat pentru a primi instrucţiuni”, se menţionează în document, specifică sursa citată. Potrivit agenţiei de apărare civilă din Gaza, se crede că aproximativ 10.000 de cadavre ale palestinienilor sunt îngropate sub dărâmăturile din Gaza, mai adaugă sursa precizată.

Nu este clar cui aparţine terenul pe care urmează să fie construit complexul militar, dar o mare parte din zona de sud a Gazei se află în prezent sub control israelian, subliniază The Guardian. ONU estimează că cel puţin 1,9 milioane de palestinieni au fost strămutaţi în timpul războiului, conform sursei citate.

Diana Buttu, avocată palestiniano-canadiană şi fostă negociatoare de pace, a calificat construirea unei baze militare pe teritoriul palestinian fără aprobarea guvernului drept un act de ocupaţie, adaugă sursa citată. „De la cine au obţinut permisiunea pentru a construi acea bază militară?” se întreabă ea, conform publicaţiei.