Subvenţiile pentru ţărani s-au transformat în ajutor social

Dana Ispas
Ziarul BURSA #Companii #Agricultură / 17 mai 2004

Cea mai mare felie a "tortului" subvenţiilor o primesc fermele de subzistenţă, care nu-şi vînd produsele agricole pe piaţa organizată

Sprijinul consistent oferit de stat ţăranilor cu parcele mici de teren arabil este considerat de către producătorii organizaţi în societăţi comerciale ca fiind nejustificat. Ei afirmă că subvenţiile ar trebui să determine creşterea producţiei, iar nu să ia forma de protecţie socială mascată. Exploataţiile foarte mici primesc 60% din totalul subvenţiilor alocate sectorului vegetal. Ţăranii care deţin terenuri de pînă la 5 hectare şi le lucrează individual primesc de la stat cîte 2 milioane de lei pentru fiecare hectar.

Asociaţiile agricole în care proprietarii au devenit acţionari, sînt singurele societăţi care, pe lîngă ţărani, primesc şi ele astfel de subvenţii. În general, gospodăriile mici (cu 2-3 hectare cultivate cu grîu sau avînd 1-2 vaci) nu sînt rentabile. Costurile fixe pe un hectar, respectiv pe cap de animal, sînt cu atît mai mari, cu cît exploataţia este mai mică. Cu tot sprijinul oferit de stat, puţine reuşesc să crească şi să devină rentabile.

Fermele comerciale nu beneficiază de ajutoare directe, în bani, din partea statului, deşi cea mai mare problemă cu care se confruntă producătorii agricoli în susţinerea fluxurilor de producţie este lipsa lichidităţilor. "Unii produc marfa, şi alţii primesc subvenţii", se plînge Dumitru Marinescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Giurgiu, nemulţumit de faptul că "subvenţiile se irosesc".

Mai mult, beneficiarii acestui sprijin de 2 milioane de lei nu au fost obligaţi să îi respecte destinaţia, adică să cumpere sămînţă certificată şi îngrăşăminte. Ori tocmai în această idee statul le-a acordat ajutoarele. "Proprietarii au încasat cele cîteva sute de mii, cu care s-au grăbit să plătească datoria la chioşc, să-şi ia medicamentele pentru care nu avuseseră bani (...), iar pămîntul l-au lucrat tot cu măgăreaţa, ca şi pînă atunci, şi rezultatele vor fi şi anul acesta dezastruoase", ne-a declarat Gheorghe Ispas, director la o societate agricolă comercială din Giurgiu.

Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, consideră şi el că subvenţiile consistente acordate nu sprijină agricultura, ci satisfac unele nevoi sociale ale ţăranilor. "Sprijinul de 2 milioane de lei la hectar acordat de MAPDR este, de fapt, un ajutor social ce trebuia dat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, nu de Ministerul Agriculturii", a spus Rădulescu, adăugînd că acest tip de subvenţie, care nu are o raţiune economică, nu se va mai acorda anul viitor, ci, probabil, peste alţi patru ani, înainte de alegerile care vor urma.

Această nemulţumire exprimată de producătorii organizaţi în societăţi comerciale este considerată nejustificată de către Ministerul Agriculturii. "Statul are ochi şi pentru ţăranii nevoiaşi, şi pentru marile exploataţii, iar marilor producători nu li se cuvine totul", ne-a declarat Miron Moldovan, director al Direcţiei generale buget şi finanţe din MAPDR. Cît priveşte legătura dintre anul electoral, în care ne aflăm, şi acordarea acestui tip de subvenţii, Moldovan afirmă: "Aşa-i românul nostru: cînd nu-i dai, zice de ce nu-i dai, iar cînd îi dai întreabă ce interes ai?!".

Din datele Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), producţia agricolă pare că nu se află în corelaţie cu cuantumul subvenţiilor acordate (observaţi, în graficul din pag.1, că în anul 2003 de exemplu, subvenţiile au crescut cu 27%, dar creşterea producţiei este de numai 14%). Desigur, agricultura este tributară unui complex de alţi factori, care influenţează producţia. Problema este că subvenţiile ar avea rost dacă, în virtutea lor, exploataţiile ar deveni rentabile ...

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro