Tensiuni comerciale SUA-China; conflictul poate fi evitat, dar neîncrederea creşte

Tensiunile comerciale dintre Statele Unite şi China, reintensificate încă din primăvară, când preşedintele american Donald Trump a ameninţat cu aplicarea unor tarife pentru importurile din aproape toate ţările lumii şi care, în cazul Chinei, ajunseseră, la nivel declarativ, la peste 100%, au intrat săptămâna trecută într-o nouă fază. China a anunţat obligativitatea obţinerii unor licenţe de export pentru firmele străine care vând produse ce conţin metale rare în proporţie de cel puţin 0,1% din valoarea totală şi a precizat că nu va acorda permise entităţilor legate de armate străine sau aflate pe liste de control al exporturilor. Ulterior, Beijingul a anunţat că va începe să perceapă taxe navelor americane care acostează în porturile chineze, începând de astăzi - o măsură asemănătoare cu cea adoptată de SUA, care va începe să aplice, tot astăzi, taxe pentru navele chineze ce sosesc în porturile americane. În replică, Donald Trump a anunţat că Statele Unite vor impune noi tarife de 100% asupra importurilor din China, ”pe lângă orice tarif plătit în prezent”, începând cu data de 1 noiembrie, alături de controale asupra exporturilor pentru ”toate software-urile critice”, dar apoi şi-a domolit tonul, dând de înţeles că este dispus la negocieri, potrivit presei internaţionale.

Analiştii consideră că ameninţările cu tarife sunt folosite ca instrumente de negociere între Statele Unite şi China, fără ca intensificarea tensiunilor să indice un risc real de război comercial, dar subliniază persistenţa lipsei de încredere şi a percepţiilor diferite dintre cele două mari puteri economice.

• Macquarie: ”Cauza principală a tensiunilor este lipsa de încredere reciprocă”

Intensificarea tensiunilor dintre Statele Unite şi China, din weekend, evidenţiază neîncrederea tot mai mare dintre cele două mari economii ale lumii, potrivit CNBC.

Larry Hu, economist-şef pentru China al grupului de servicii financiare Macquarie, a scris într-o notă publicată ieri: ”Cauza principală a tensiunilor este lipsa de încredere reciprocă. În timpul discuţiilor de la Londra, din luna iunie, ambele ţări au convenit asupra unui acord care implica un schimb de tipul «pământuri rare contra tehnologie». Nu este deloc surprinzător că ambele se simt trădate atunci când percep că cealaltă acţionează cu rea-credinţă”.

Conform publicaţiei americane, în opinia economistului Macquarie şi a altor analişti, escaladarea tensiunilor comerciale este rezultatul unei ”percepţii greşite” de ambele părţi.

Beijingul poate considera că trebuie să răspundă unei noi reglementări americane, publicate pe 29 septembrie, care extinde controalele la export şi asupra filialelor deţinute majoritar de companiile aflate pe lista neagră a SUA - în timp ce Washingtonul, cel mai probabil, a privit această schimbare drept o simplă ajustare tehnică.

Pe de altă parte, Beijingul poate considera că restricţiile sale privind pământurile rare nu fac decât să imite eforturile ample ale Washingtonului de a limita accesul Chinei la tehnologie avansată. În schimb, Washingtonul vede aceste măsuri ca pe o tactică de negociere, menită să creeze pârghii înaintea unei posibile întâlniri între preşedinţii celor două state, potrivit CNBC.

• Natixis: ”Cele două părţi vor reveni, probabil, la masa negocierilor pentru a găsi o soluţie temporară”

Implementarea măsurilor anunţate vineri de Beijing ar avea un impact clar asupra companiilor, reflectat parţial de scăderile de pe bursă de vineri, notează CNBC.

Gabriel Wildau, directorul general al firmei de consultanţă Teneo, din New York, a scris într-o notă publicată în weekend: ”Una dintre regulile noului pachet prevede că firmele trebuie să obţină o licenţă din partea Ministerului Comerţului din China pentru a exporta produse fabricate oriunde în lume, dacă acestea conţin pământuri rare de origine chineză, în valoare de cel puţin 0,1% din preţul total al produsului. Teoretic, această regulă poate obliga companii precum Nvidia, TSMC şi Intel să obţină aprobarea autorităţilor chineze înainte de a-şi putea vinde produsele în Statele Unite”.

Wildau a subliniat că ”reglementarea introdusă de China este inspirată de regula produselor străine directe (n.r. - realizate în străinătate cu tehnologie americană), emisă de Departamentul Comerţului al SUA, ce impune obligativitatea unei licenţe pentru orice produs fabricat cu tehnologie americană, indiferent de locul producţiei”.

Jianwei Xu, economist principal, specializat în China, la instituţia financiară Natixis, crede că cele două părţi vor reveni, probabil, la masa negocierilor pentru a găsi o soluţie temporară. „Totuşi, aceasta nu va fi de durată, deoarece încrederea dintre ele s-a pierdut deja”, a spus economistul, citat de CNBC.

• Nomura: ”În ciuda tensiunilor tot mai mari, există în continuare posibiliatea unei rezolvări diplomatice, deoarece calendarul creează un tampon strategic”

Liderii celor două ţări este posibil să se întâlnească la Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific, din Coreea de Sud, la sfârşitul lunii octombrie - lucru, ce-i drept, mai puţin probabil acum, după ce Trump a spus că se gândeşte să anuleze întâlnirea, din cauza noilor restricţii asupra exporturilor de metale rare, anunţate de China.

”Perspectiva din interiorul ţării asiatice este că Statele Unite vor continua să exercite presiune asupra Chinei, chiar dacă se aşteaptă ca liderii celor două state să se întâlnească. Istoria a arătat că presiunile SUA sunt ineficiente şi nu vor face decât să ducă la o relaţie mai conflictuală între China şi Statele Unite”, a declarat Liu Weidong, cercetător la un institut afiliat statului chinez - Institutul de Studii Americane al Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, potrivit CNBC.

El a descris noile restricţii privind metalele rare drept o dovadă a eforturilor Chinei de a avertiza companiile străine considerate ”neprietenoase”, încurajându-le, în acelaşi timp, pe celelalte, precum şi ca o încercare de a menţine stabilitatea relaţiilor bilaterale prin ”măsuri de răspuns moderate şi controlate”.

Ting Lu, economist-şef pentru China la grupul financiar japonez Nomura, este de părere că, în ciuda tensiunilor tot mai mari, există în continuare posibiliatea unei rezolvări diplomatice, deoarece calendarul creează un tampon strategic: ”Aplicarea tarifelor impuse de Trump, programată pentru 1 noiembrie, precede termenul-limită al Beijingului din 1 decembrie pentru restricţiile la exportul de pământuri rare, cu o lună întreagă”, a spus Lu, citat de CNBC.

• Goldman Sachs: ”Cel mai probabil scenariu este o «confruntare gestionată» - o etapă tensionată, dar stabilă, în care cele două economii evită escaladarea directă, menţinând totodată presiunea politică”

Grupul financiar american Goldman Sachs se aşteaptă ca atât Washingtonul, cât şi Beijingul să facă un pas înapoi, astfel încât să nu se ajungă la un război comercial total, scrie InvestingLive.

În opinia analiştilor băncii, cel mai probabil scenariu este ca ambele părţi să-şi tempereze poziţiile agresive şi să revină la masa negocierilor, ceea ce ar duce la o prelungire - posibil pe termen nedeterminat - a înţelegerii de suspendare a tarifelor, convenite în luna mai. Goldman a subliniat că, deşi tensiunile rămân ridicate, niciuna dintre părţi nu are interesul să provoace perturbări economice majore, având în vedere dependenţa globală de metalele rare chineze şi vulnerabilitatea Statelor Unite la posibile întreruperi ale lanţurilor de aprovizionare, mai notează sursa menţionată.

Analiştii Goldman sugerează că ameninţarea lui Trump poate fi menită să ofere o pârghie de negociere, mai degrabă decât să anunţe o măsură de politică iminentă, în timp ce restricţiile impuse de China pot, de asemenea, să funcţioneze ca un instrument de negociere, pentru ca Beijingul să-şi protejeze avantajul tehnologic. Goldman consideră că cel mai probabil scenariu este o ”confruntare gestionată” - o etapă tensionată, dar stabilă, în care cele două economii evită escaladarea directă, menţinând totodată presiunea politică.

Evaluarea grupului financiar indică un risc redus, pe termen scurt, de escaladare a tarifelor, ceea ce poate susţine activele riscante şi pieţele de mărfuri sensibile la aprovizionarea cu metale rare. Totuşi, scenariul ”pauzei” lasă în continuare un grad ridicat de incertitudine în ceea ce priveşte politica comercială şi lanţurile de aprovizionare din sectorul tehnologic, scrie InvestingLive.

• Aprecieri masive pentru titlurile companiilor de extracţie a metalelor rare listate în Statele Unite, în debutul sesiunii bursiere

Evoluţiile pieţelor de acţiuni arată că investitorii nu văd drept prea probabil un război comercial de amploare între China şi Statele Unite, încurajaţi şi de tonul liniştitor al lui Trump din ultimele postări de duminică.

”Nu vă faceţi griji în privinţa Chinei, totul va fi bine! Preşedintele Xi, un om foarte respectat, a avut doar un moment dificil. Nu îşi doreşte o depresie economică pentru ţara sa şi nici eu nu îmi doresc asta. SUA vrea să ajute China, nu să o rănească!!!”, a scris, duminică, preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, pe o reţea de socializare, potrivit The Guardian.

În Asia, acţiunile au avut scăderi în prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii. Indicele Shanghai Composite Index din China a avut un declin de 0,19%, indicele Hang Seng Index - ce urmăreşte marile companii listate la bursa din Hong Kong - s-a depreciat cu 1,52%, în vreme ce indicele Nikkei al bursei din Tokyo a avut un recul de 1,01%.

În schimb, în Europa, pieţele de acţiuni erau în a doua parte a zilei, indicele EuroStoxx 600 având un avans de 0,21%, inclusiv pe fondul creşterii companiilor din sectorul minier, în vreme ce indicele DAX al pieţei germane se aprecia cu 0,31% la ora 16:30 (ora României). În Statele Unite, ziua a început în creştere pentru princiaplii indici bursieri, cu aprecieri masive pentru titlurile companiilor de extracţie a metalelor rare, precum USA Rare Earth - 22%, Critical Metals - 16,5%, Energy Fuels - 16%, MP Materials - 13,4%, în primele minute de tranzacţionare, potrivit datelor Investing.com.

Financial Times scrie că Departamentul Apărării al Statelor Unite accelerează eforturile de a crea o rezervă strategică de minerale critice în valoare de un miliard de dolari, în vreme ce JPMorgan Chase a anunţat că va investi până la zece miliarde de dolari în companii considerate esenţiale pentru securitatea naţională a Statelor Unite.

”A devenit dureros de evident că Statele Unite au permis să devină prea dependente de surse nesigure de minerale critice, produse şi procese de fabricaţie - toate fiind esenţiale pentru securitatea noastră naţională”, a declarat directorul executiv al JPMorgan, Jamie Dimon, într-un comunicat de presă, conform CNBC.