The Guardian: Încrederea în viitorul Uniunii Europene se clatină pe fondul pesimismului şi al ascensiunii extremei drepte

Majoritatea cetăţenilor europeni îşi doresc o Uniune Europeană puternică, unită şi independentă, însă se îndoiesc că acest obiectiv mai poate fi atins în realitate, această criză de încredere creând un teren fertil pentru discursurile partidelor de extremă dreapta centrate pe ideea de declin, relatează cotidianul The Guardian.

Cercetarea sociologică se bazează pe 5.800 de interviuri realizate în Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Polonia şi Regatul Unit, alături de o analiză a modului în care Europa este reflectată în discursul politic şi în mass-media din 15 ţări, conturând imaginea unui public cu aşteptări ridicate, dar profund dezamăgit, menţionează publicaţia britanică. Studiul relevă că 68% dintre respondenţi au descris Europa prin prisma unei „deteriorări generale sau a pierderii normalităţii”, în timp ce doar 12% consideră momentul actual drept o etapă de „trezire şi renaştere europeană”, conform sursei citate.

Participanţii la cercetare conştientizează provocările majore de pe continent, indicând printre principalele probleme războiul (43%), presiunile economice (33%) şi necesitatea unei autonomii internaţionale sporite (29%), informează The Guardian. Cu toate acestea, 74% dintre persoanele intervievate apreciază că Europa nu gestionează bine aceste dosare critice, iar 56% consideră că viitorul blocului comunitar este „în pericol”, arată datele transmise.

Problema nu este cauzată de lipsa de ambiţie, o majoritate covârşitoare de 73% dintre respondenţi exprimându-şi dorinţa pentru o Europă bazată pe unitate şi integrare politică (35%), pace şi securitate (28%) sau prosperitate (19%), în vreme ce numai 13% speră la „mai puţină Europă” sau la dizolvarea Uniunii Europene, notează sursa citată. Pawe³ Zerka, cercetător senior în cadrul think tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR) şi autor al studiului, subliniază că dificultatea rezidă în faptul că oamenii nu au încetat să îşi dorească o Europă puternică, ci nu mai cred că acest obiectiv mai poate fi realizat, precizează cotidianul britanic.

În acest context, autorul raportului identifică un „decalaj de imaginaţie”, arătând că publicul poate proiecta direcţia dorită pentru continent, însă întâmpină dificultăţi majore în a vizualiza un parcurs credibil de la situaţia prezentă până la acel punct, elemente care ţin de politici publice şi nu doar de o strategie de comunicare, transmite The Guardian. Cu o săptămână înaintea discursului anual privind „Starea Uniunii”, ce va fi prezentat la Bruxelles de către preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, analiza ECFR indică faptul că blocul comunitar are nevoie de „mai puţine promisiuni grandioase” şi de mai multe „dovezi că se îndreaptă în direcţia corectă”, relevă sursa citată.

Studiul cuprinde zeci de discuţii directe cu cetăţeni europeni, un participant german menţionând sentimentul de uşurare că trăieşte pe un continent democratic, liber şi sigur, chiar dacă recunoaşte că lucrurile nu sunt perfecte şi că unele evoluţii merg într-o direcţie eronată, arată publicaţia britanică. Deşi a nominalizat criza climatică şi ascensiunea formaţiunilor de extremă dreapta drept cele mai mari ameninţări, acesta a remarcat că problemele nu sunt tratate eficient şi că procesele electorale se concentrează excesiv pe prezent şi mult prea puţin pe viitor, precizând că îşi doreşte peste 20 de ani o Europă sustenabilă, democratică, mai puţin îndatorată, orientată spre stânga şi paşnică, dar răspunzând negativ la întrebarea dacă crede că această perspectivă se va concretiza, relatează The Guardian.

Electoratul european este împărţit în raport în patru categorii: proeuropenii convinşi (19%), care percep crizele drept un catalizator pentru o integrare mai profundă; pesimiştii (39%), care sunt convinşi că cele mai bune zile ale Europei au trecut; deconectaţii (12%), alegători apatici pentru care proiectul comunitar este un subiect îndepărtat fără impact în viaţa de zi cu zi; şi nehotărâţii (31%), care susţin valorile europene, dar se îndoiesc de capacitatea liderilor de a acţiona ferm şi de a apăra principiile democratice, menţionează sursa citată. În categoria pesimiştilor se plasează aproape jumătate dintre respondenţii din Franţa, Germania şi Italia, precum şi cvasi-totalitatea votanţilor formaţiunilor de dreapta radicală, precum AfD în Germania, RN în Franţa, PVV în Ţările de Jos şi Reform UK, 83% dintre aceştia asociind Europa cu declinul şi pierderea reperelor, indică The Guardian.

Totodată, 32% dintre participanţii la nivelul tuturor statelor analizate au reclamat „lentoarea Europei”, situaţie rezumată direct de un tânăr polonez din generaţia anilor 2000 prin remarca că „UE discută mult, dar nu face nimic”, în timp ce 30% dintre respondenţi au evidenţiat incapacitatea blocului comunitar de a rezista presiunilor marilor puteri, concesiile făcute în faţa tarifelor vamale stabilite de Donald Trump fiind percepute ca o dovadă umilitoare a acestei slăbiciuni, arată cotidianul britanic.

Pawe³ Zerka argumentează că segmentul alegătorilor nehotărâţi reprezintă cheia pentru traiectoria viitoare a Europei, semnalând că liderii politici fac greşeala de a se adresa doar celor deja convinşi sau de a ceda în faţa discursului pesimist, deşi încrederea trebuie recâştigată tocmai în rândul celor indecişi, conform sursei citate. Aceşti alegători menţin un ataşament emoţional faţă de valorile comunitare, însă sunt îndepărtaţi de birocraţie, inerţie instituţională şi slăbiciune geopolitică, motiv pentru care liderii europeni trebuie să demonstreze că deciziile comune rezolvă provocări palpabile precum apărarea, securitatea energetică, schimbările climatice şi costul vieţii, conchide The Guardian.