The Guardian: Macron interzice manifestaţiile „nelegitime” în Franţa

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat că manifestaţiile organizate de persoane sau grupuri fără autoritate legitimă vor fi interzise în zilele următoare, în contextul violenţelor de stradă şi al jafurilor izbucnite în weekend, pe fondul protestelor faţă de creşterea costului vieţii, relatează The Guardian.

În urma unei reuniuni cu oficiali ai serviciilor de informaţii şi miniştri de rang înalt, Macron a precizat că manifestaţiile organizate de grupuri recunoscute vor putea avea loc, însă traseele acestora ar putea fi modificate, potrivit The Guardian.

Preşedintele francez a declarat că solicitările depuse de organizaţii precum sindicatele vor fi analizate în conformitate cu legea, dar a recomandat evitarea manifestaţiilor în zilele următoare, relatează publicaţia britanică.

Macron a justificat măsurile prin necesitatea protejării centrelor oraşelor, a întreprinderilor şi a clădirilor publice, afirmând că prioritatea autorităţilor este restabilirea calmului, potrivit The Guardian.

Liderul francez a pus o parte dintre jafurile şi distrugerile din weekend pe seama persoanelor care au participat la proteste pentru a jefui, dar a atribuit cele mai grave violenţe unor grupări radicale de extremă stânga, despre care a susţinut că urmăreau răsturnarea republicii, relatează The Guardian.

Macron a anunţat că va conduce vineri o reuniune a Consiliului de Apărare, la care vor participa miniştri-cheie, pentru stabilirea măsurilor de securitate înaintea noilor manifestaţii naţionale programate pentru sâmbătă şi zilele următoare, potrivit publicaţiei britanice.

O interdicţie impusă de poliţie unui protest studenţesc programat joi la Paris a fost anulată de instanţă, în timp ce manifestaţiile planificate în aceeaşi zi la Grenoble, Rouen, Le Havre şi Toulon au fost interzise, relatează The Guardian.

Autorităţile au interzis toate manifestaţiile programate sâmbătă în centrul oraşului Lyon, unde între 200 şi 300 de magazine au fost devastate sau jefuite în weekendul precedent, iar sediul biroului de turism a fost incendiat, potrivit publicaţiei britanice.

Interdicţii similare pentru ziua de sâmbătă au fost anunţate şi de autorităţile din Marsilia, Nisa şi Toulon, relatează The Guardian.

La Paris, un marş programat sâmbătă în estul capitalei, cu plecare din Piaţa Bastiliei, a fost autorizat, însă participanţilor li s-a interzis să se deplaseze spre centrul oraşului, potrivit publicaţiei britanice.

În schimb, autorităţile pariziene au anunţat că nu vor permite un alt marş planificat de studenţi şi de unii membri ai mişcării „vestelor galbene”, cunoscută pentru protestele împotriva preţurilor carburanţilor din 2018 şi 2019, relatează The Guardian.

Principalul sindicat studenţesc din Franţa, UNEF, a convocat, de asemenea, manifestaţii pentru sâmbătă, în timp ce comercianţii din centrul Parisului şi din alte oraşe au început să-şi protejeze vitrinele cu panouri şi să angajeze agenţi de securitate privaţi, potrivit publicaţiei britanice.

Sute de persoane, urmărite penal

Ministrul francez al Justiţiei, Gerald Darmanin, a declarat că 174 dintre cele aproximativ 2.500 de persoane arestate de la izbucnirea violenţelor au fost plasate în arest preventiv, iar peste 900 sunt urmărite penal, relatează The Guardian.

Două persoane au fost arestate în legătură cu incendierea primăriei din Limoges, potrivit publicaţiei britanice.

Premierul Sebastien Lecornu s-a întâlnit joi cu reprezentanţi ai principalelor partide politice pentru a le asculta opiniile şi a obţine sprijinul acestora în gestionarea crizei, urmând să discute în aceeaşi zi şi cu primarii mai multor oraşe mari, relatează The Guardian.

Măsurile de securitate adoptate de autorităţi includ restricţii parţiale de circulaţie pe timpul nopţii în anumite zone ale mai multor oraşe, inclusiv Paris, precum şi interzicerea adunărilor în apropierea Palatului Élysee, a Parlamentului şi a principalelor gări din capitală, potrivit publicaţiei britanice.

Protestele au pornit din licee

Manifestaţiile au început luna trecută într-un liceu din Creteil, la sud-est de Paris, pe fondul nemulţumirilor privind lipsa personalului şi starea precară a clădirilor şcolare, relatează The Guardian.

Ulterior, protestele s-au extins în întreaga ţară, luând forma unor greve, blocaje şi manifestaţii ale elevilor de liceu, potrivit publicaţiei britanice.

Mişcarea s-a transformat treptat într-un val de proteste împotriva creşterii costului vieţii, cu aproximativ şase luni înaintea alegerilor prezidenţiale programate anul viitor, în urma cărora Franţa îşi va alege succesorul lui Emmanuel Macron, relatează The Guardian.