The Guardian: Marea Britanie şi nouă state europene vor crea o forţă navală comună, pe fondul ameninţării ruseşti

Marea Britanie a convenit să creeze o forţă navală unificată împreună cu nouă state europene, cu scopul de a descuraja potenţiale ameninţări ruseşti în zona nordică, caracterizată drept o „frontieră maritimă deschisă”, a declarat şeful Marinei Regale, potrivit The Guardian. Iniţiativa reflectă o recalibrare a priorităţilor de securitate în regiune, în contextul tensiunilor în creştere, conform relatării publicaţiei britanice.

Amiralul Sir Gwyn Jenkins a subliniat că, în pofida crizei din Orientul Mijlociu - unde strâmtoarea Ormuz rămâne închisă în urma conflictului dintre SUA şi Israel, împotriva Iranului -, „Rusia rămâne cea mai gravă ameninţare la adresa securităţii noastre”, potrivit declaraţiilor citate de The Guardian. Oficialul a indicat că atenţia strategică a Londrei rămâne concentrată asupra flancului nordic, în pofida presiunilor din alte teatre de operaţiuni, conform aceleiaşi surse.

Într-un discurs, primul lord al Amiralităţii a precizat că cele zece state membre ale Joint Expeditionary Force (JEF) au semnat recent o declaraţie de intenţie pentru constituirea unei „forţe maritime multinaţionale”, menită să funcţioneze ca un „complement al NATO”, notează publicaţia britanică. Potrivit The Guardian, această structură ar urma să consolideze capacitatea de reacţie rapidă şi cooperarea militară în regiune.

Noua forţă nu ar include Statele Unite ale Americii, în contextul în care preşedintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri poziţia britanică faţă de conflictul din Iran şi a descris portavioanele Marinei Regale drept „jucării”, conform relatării The Guardian. Absenţa SUA reflectă divergenţele actuale dintre Washington şi Londra în privinţa abordării strategice, potrivit aceleiaşi surse.

Cooperarea militară dintre SUA şi Marea Britanie se află la un nivel redus, cele două state fiind în dezacord în special în ceea ce priveşte gestionarea situaţiei din strâmtoarea Ormuz, relatează The Guardian. SUA au solicitat sprijin pentru a forţa tranzitul prin această rută strategică, criticând în acelaşi timp iniţiativele britanice şi franceze de a institui patrule defensive după conflict, pe care le-au calificat drept „prosteşti”, conform publicaţiei sursă.

Forţa Expediţionară Comună include Ţările de Jos, cele cinci state nordice şi cele trei state baltice, Marea Britanie fiind principalul contributor militar, potrivit The Guardian. În acelaşi timp, Canada analizează posibilitatea aderării la această structură, în contextul în care mai mulţi membri NATO îşi ajustează răspunsul la intensificarea acţiunilor Rusiei, conform aceleiaşi surse.

La începutul lunii, autorităţile britanice au anunţat că submarine ruseşti de spionaj au fost monitorizate în timp ce desfăşurau activităţi suspecte de supraveghere a infrastructurii submarine din jurul Marii Britanii, relatează The Guardian. Aceste incidente indică o intensificare a activităţilor ruseşti în proximitatea teritoriului britanic, potrivit aceleiaşi surse.

„Incursiunile ruseşti în apele noastre au crescut cu aproape o treime în ultimii doi ani”, a declarat Jenkins, citat de The Guardian, adăugând că Marea Britanie are, în opinia sa, o „graniţă maritimă deschisă cu Rusia, la nord”. Declaraţiile evidenţiază percepţia unei vulnerabilităţi strategice în regiune, conform aceleiaşi surse.

Noua forţă navală ar urma să fie coordonată, dacă va fi necesar, de la cartierul general militar britanic din Northwood, situat în nord-vestul Londrei, şi ar avea ca obiectiv principal antrenamentul şi pregătirea comună, potrivit relatării The Guardian. Structura ar fi concepută pentru a putea intra rapid în acţiune, în funcţie de evoluţiile de securitate, conform publicaţiei sursă.

„Aceasta este concepută pentru a lupta imediat, dacă este necesar, cu capacităţi reale, planuri de război reale şi integrare reală”, a afirmat Jenkins, citat de The Guardian, deşi marina britanică s-a confruntat recent cu dificultăţi în a desfăşura rapid o navă de război la începutul conflictului cu Iranul, potrivit aceleiaşi surse.

În plus, Jenkins a anunţat că nave de escortă fără echipaj - drone maritime de mari dimensiuni - vor opera alături de navele de război britanice în următorii doi ani, ca parte a strategiei de creştere a capacităţii militare la costuri reduse, informează The Guardian. Această direcţie indică o orientare către tehnologii autonome în cadrul forţelor navale, conform aceleiaşi surse.

Cu toate acestea, deşi Marea Britanie a ameninţat că va confisca petrolierele din „flota fantomă” a Rusiei, utilizată pentru exportul de petrol supus sancţiunilor, nu a pus în aplicare această măsură, spre deosebire de alte state europene, notează The Guardian. Această diferenţă de abordare evidenţiază limitele acţiunii britanice în acest domeniu, potrivit publicaţiei sursă.

În acelaşi timp, Rusia a mobilizat fregate pentru a escorta navele vizate de sancţiuni prin strâmtoarea Dover, ignorând avertismentele Londrei, făcute publice de premierul Keir Starmer la 25 martie, relatează The Guardian. De atunci, 98 de petroliere sancţionate au tranzitat apele britanice, în ciuda poziţiei oficiale a guvernului, conform aceleiaşi surse.