Titlul de stat pe care nu-l mai vinzi, ci îl gajezi

Mori Savir
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 27 august

Titlul de stat pe care nu-l mai vinzi, ci îl gajezi

English Version

Statul are de acoperit anul acesta cel mai mare necesar de finanţare de până acum, iar regula pusă în consultare de Banca Naţională face din economii o garanţie

Banca Naţională a pus în consultare publică, la 20 august, un proiect prin care titlurile de stat listate la bursă, între care Fidelis, vor putea garanta credite ale populaţiei, până la 80% din valoarea lor de piaţă. Proiectul apare în anul în care statul român are de acoperit cel mai mare necesar de finanţare de până acum, se împrumută mai scump decât Grecia şi Bulgaria şi nu poate conta pe creştere economică. Regula nu creează astăzi o oportunitate serioasă de levier, fiindcă dobânzile o închid.

Creează un mecanism care devine atractiv când dobânzile vor scădea şi care, în ziua unei căderi de piaţă, poate transforma deţinătorul stabil de titluri de stat în vânzător forţat.

De ce are statul nevoie de bani

Necesarul brut de finanţare al României pentru 2026 este de circa 280 de miliarde de lei, cel mai ridicat de până acum. El se compune din deficitul ţintit, 135,7 miliarde, adică 6,2% din produsul intern brut, şi din rostogolirea împrumuturilor vechi ajunse la scadenţă, în jur de 151 de miliarde.

Datoria publică a trecut de 61,4% din produsul intern brut în mai, adică 1.194 de miliarde de lei, faţă de 60,2% în aprilie, potrivit Ministerului Finanţelor. Creşterea într-o singură lună a fost de 23 de miliarde. Cheltuiala cu dobânzile ajunge anul acesta la aproximativ 61 de miliarde de lei, faţă de 50 de miliarde anul trecut, adică vreo 3% din produsul intern brut.

Preţul acestor bani este mare.

Randamentul titlurilor de stat româneşti pe zece ani era de 7,38% la începutul lunii mai, mai ridicat decât al Greciei sau al Bulgariei, deşi datoria acestora raportată la produsul intern brut este, în cazul Greciei, de peste două ori mai mare.

Fitch menţine România la BBB minus, cu perspectivă negativă. Creşterea economică prognozată pentru acest an este de 0,1%.

Din aceste cifre iese o singură constatare. Statul are nevoie de mai mulţi bani decât oricând, îi ia mai scump decât vecinii, iar economia din care se plătesc nu creşte.

De ce populaţia

În asemenea situaţie, orice guvern caută cumpărători care nu cer prime de risc şi nu pleacă la prima ştire proastă.

Din punctul de vedere al statului, populaţia oferă o bază internă de investitori mai stabilă şi mai puţin sensibilă la mişcările rapide ale capitalului internaţional.

În această logică se înscrie programul Fidelis, cu emisiune lunară, cu dobânzi neimpozabile şi cu tranşe speciale pentru donatorii de sânge.

Ediţia din 7-14 august a oferit 7,50% pe zece ani, 6,90% pe patru ani şi 6,30% pe doi ani în lei, iar în euro 4,00% pe trei ani şi 6,30% pe zece ani.

Scutirea de impozit pe venit şi de contribuţia de sănătate nu este un cadou, ci un preţ: statul renunţă la impozit ca să obţină cerere internă.

Din august 2020 până la 20 august 2026, cele 39 de oferte Fidelis au atras 71,6 miliarde de lei, din care peste 9,6 miliarde numai în acest an, potrivit Bursei de Valori Bucureşti.

Nevoia are o cifră şi o ţintă.

Ţinta de finanţare de la populaţie este de 60 de miliarde de lei în 2026 şi de 70 de miliarde în 2027, potrivit strategiei de administrare a datoriei publice, (citate in mass media); de la populaţie s-au strâns circa 47 de miliarde în 2025 şi 32,7 miliarde în 2024.

La finele acestui an, populaţia ar urma să deţină în jur de 100 de miliarde de lei din datoria României. Ţinta este însă în întârziere: în primele cinci luni ale anului, subscrierile prin Fidelis şi Tezaur au însumat 18,78 miliarde de lei, faţă de 22,72 miliarde în aceeaşi perioadă din 2025, iar cea mai mare parte a scăderii vine de la Fidelis.

Este de reţinut că Fidelis, programul vândut la bursă, este singurul căruia i se aplică noul regulament, fiindcă numai titlurile admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată pot fi aduse în garanţie.

Privit din perspectiva finanţării statului, proiectul pus în consultare la 20 august funcţionează ca un pas următor pe acelaşi drum.

După ce a făcut titlul atrăgător de cumpărat, îl face folositor de păstrat: cine are nevoie de bani nu mai este nevoit să vândă, ci poate gaja. Pentru stat, efectul este triplu - titlul devine mai atrăgător la emisiune, presiunea de vânzare de pe piaţa secundară scade, iar deţinerile populaţiei pot creşte fără ca economisirea să crească.

Această legătură este dedusă din potrivirea faptelor, nu dintr-un document.

Nu există nicio declaraţie care să lege proiectul Băncii Naţionale de nevoia de finanţare a Ministerului Finanţelor, iar explicaţia alternativă este la fel de legitimă: un credit garantat cu titluri de stat prezintă pentru creditor un risc mai mic decât un credit negarantat, de nevoi personale, şi merită tratat altfel. BURSA a cerut lămuriri Băncii Naţionale şi Ministerului Finanţelor asupra iniţiativei modificării şi asupra consultării dintre cele două instituţii.

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu, a arătat că, odată intrat în dezbatere publică, proiectul este supus consultării cu toate părţile interesate, între care Ministerul Finanţelor şi băncile, iar forma finală va depinde de aceste discuţii: „vom vedea cum îl închidem”.

Cine a cerut modificarea rămâne, deocamdată, nespus.

O precizare care corectează impresia obişnuită: beneficiarul cel mai evident nu este micul economisitor, ci deţinătorul cu portofoliu mare, inclusiv clientul de private banking, care vrea credite mari, pe care normele actuale nu i le îngăduie.

Trei scenarii

Necunoscuta hotărâtoare lipseşte: nu se ştie cât va costa un asemenea credit, fiindcă produsul nu există încă.

Tot ce urmează sunt scenarii construite pe marja pe care banca ar adăuga-o peste indicele de referinţă al creditelor consumatorilor, astăzi 5,56%.

Trebuie deosebite de la început două situaţii, fiindcă proiectul le tratează diferit.

Când titlurile sunt cumpărate chiar din creditul pe care îl garantează, plafonul scade cu cel puţin zece puncte procentuale, deci raportul între credit şi garanţie este de cel mult 70%; acesta este cazul îndatorării pentru cumpărarea titlului şi el se analizează în primele două scenarii.

Când creditul este luat cu titluri deja deţinute, adică pentru a obţine bani fără a vinde, plafonul rămâne 80%; acesta este cazul analizat în al treilea scenariu.

1. Primul scenariu, la dobânzile de astăzi

La o marjă de un punct şi jumătate, creditul costă 7,06%, faţă de un titlu care aduce 7,50% neimpozabil. La 100 de lei titluri, din care 70 credit şi 30 bani proprii, cuponul aduce 7,50 lei, dobânda ia 4,94 lei, iar cei 2,56 lei rămaşi înseamnă 8,53% la banii proprii. Fără îndatorare, aceiaşi bani ar fi adus 7,50%. Toată construcţia adaugă, deci, un punct pe an. Un spor de un singur punct procentual este greu de justificat economic faţă de riscul de dobândă asumat pe zece ani şi faţă de reevaluarea zilnică a garanţiei.

La o marjă de două puncte şi jumătate, creditul costă 8,06%, iar randamentul banilor proprii scade la 6,19%, adică sub cele 7,50% obţinute stând liniştit. Îndatorarea devine, în acest caz, contraproductivă. Se adaugă inflaţia: la 10,42% în iunie, cuponul de 7,50% este astăzi negativ în termeni reali.

2. Al doilea scenariu, la dobânzi mai mici

Cuponul titlului este fix, dobânda creditului nu. Dacă indicele de referinţă coboară la 4,50%, iar marja rămâne de un punct şi jumătate, creditul costă 6,00%, iar randamentul banilor proprii urcă la 11%, faţă de 7,50% fără îndatorare. Câştigul adus de îndatorare se face de trei puncte şi jumătate. Analiştii aşteaptă începerea reducerilor de dobândă din ultimul trimestru al acestui an sau din 2027. Regulamentul nu are, aşadar, mare însemnătate economică astăzi; o capătă dacă dobânzile scad.

3. Al treilea scenariu, la randamente mai mari, priveşte creditul de lichiditate garantat cu titluri deja deţinute, unde plafonul este 80%.

Un titlu pe zece ani cu cupon de 7,50% pierde 6,6% din preţ la o creştere de un punct a randamentului şi 18% la o creştere de trei puncte. Trebuie deosebite două praguri.

Valoarea de piaţă a garanţiei coboară până la valoarea creditului abia la o creştere a randamentului de circa 3,4 puncte.

Limita prudenţială de 80% este însă depăşită de la prima scădere a preţului: la un credit acordat chiar la plafon, orice ieftinire a titlului îl împinge peste limită.

Cât de repede se pot mişca randamentele s-a văzut în mai 2025. După primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 4 mai, randamentul titlurilor româneşti pe zece ani a urcat la 8,00% în două zile, cu jumătate de punct, relata Reuters la 6 mai, iar leul a trecut atunci pentru prima oară de pragul de cinci lei pentru un euro. În două săptămâni, randamentul a mers de la 7,52% la 28 aprilie la peste 8,5% în 8 şi 9 mai, cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.

Contează mai puţin amplitudinea şi mai mult viteza: jumătate de punct în două zile şterge circa trei procente din preţul unui titlu pe zece ani, iar la un credit acordat la plafon depăşirea se constată la reevaluarea de a doua zi, fiindcă proiectul cere ca garanţia să fie reevaluată zilnic.

Consecinţele

Din al treilea scenariu urmează lucrul cel mai important.

O buclă de îndatorare a populaţiei lucrează în acelaşi sens cu piaţa: adaugă cerere de titluri de stat când este linişte şi poate adăuga ofertă când randamentele urcă, fiindcă scăderea preţului garanţiei poate duce, după cum vor fi scrise contractele, la cererea de completare a garanţiei, la reducerea creditului sau la valorificarea titlurilor.

Statul ar putea căpăta cumpărători suplimentari în anii buni şi vânzători suplimentari tocmai în zilele în care are cea mai mare nevoie de cumpărători.

Proiectul Băncii Naţionale nu impune un asemenea automatism.

El cere reevaluarea zilnică a garanţiei, dar lasă împrumutătorilor metodologia de evaluare şi condiţiile de valorificare. Tocmai de aceea consecinţa nu se poate afla din regulament, ci numai din contractele pe care băncile le vor scrie, iar acesta este un motiv în plus ca ele să fie reglementate acum, nu constatate după.

Deţinătorul persoană fizică este, în general, mai puţin pregătit să administreze acest risc decât un investitor instituţional.

Nu are la îndemână mijloace simple de acoperire împotriva riscului de dobândă şi a cumpărat un instrument care i-a fost prezentat drept sigur, ceea ce şi este dacă îl ţine până la scadenţă, dar nu mai este dacă l-a gajat.

Proiectul îngăduie totodată depăşirea gradului maxim de îndatorare tocmai pentru aceste credite, adică ridică plafonul prudenţial pentru singura categorie cu garanţie reevaluată zilnic, şi permite ca dobânda titlului gajat să fie socotită la capacitatea de rambursare.

Mărimea posibilă a fenomenului nu este publicată de nimeni.

Cele 71,6 miliarde de lei atrase prin cele 39 de oferte Fidelis din 2020 sunt emisiuni cumulate, iar o parte dintre titluri au ajuns la scadenţă şi nu mai există; numai în acest an ajung la maturitate 6,9 miliarde de lei din Fidelis. Cifra care ar trebui cunoscută este soldul titlurilor aflate încă în circulaţie. Ea se poate calcula, fiindcă fiecare emisiune este listată la Bursa de Valori Bucureşti cu valoarea şi scadenţa ei, dar nici Ministerul Finanţelor şi nici Bursa nu o publică însumată.

Fără ea nu se poate spune cât colateral ar intra efectiv sub noul regulament.

Ce poate cere publicul în consultare

Termenul de transmitere a observaţiilor este 2 septembrie 2026, deci mai sunt câteva zile. Proiectul se află la secţiunea Proiecte legislative de pe site-ul Băncii Naţionale, iar observaţiile se trimit în scris, potrivit indicaţiilor din anunţ. Ele se pot verifica ulterior în forma finală a regulamentului, publicată în Monitorul Oficial.

Cinci cereri sunt concrete şi pot fi susţinute:

1. Publicarea unui plafon pe volumul total al acestor credite, la nivelul sistemului bancar.

2. Raportare lunară către Banca Naţională, nu trimestrială, fiindcă un raport la trei luni ajunge după ce riscul s-a produs.

3. Obligaţia împrumutătorului de a arăta în contract, în cifre, la ce scădere a preţului garanţiei se cere completarea ei şi ce se întâmplă dacă nu este completată.

4. Renunţarea la îngăduinţa de a depăşi gradul maxim de îndatorare pentru creditele cu garanţie reevaluată zilnic.

5. Publicarea, în nota de fundamentare, a iniţiatorului modificării.

Niciuna dintre aceste cereri nu se opune ideii de a folosi titlurile de stat drept garanţie, care este în sine rezonabilă şi există în alte ţări.

Toate privesc măsura în care riscul rămas la deţinătorul persoană fizică este văzut, numărat şi mărginit.

Opinia Cititorului ( 45 )

  1. 1.9. si totusi: dobanda?? (răspuns la opinia nr. 1.5)

    (mesaj trimis de Cosmin în data de 25.08.2026, 21:10) 

    1.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9) 

    (mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 25.08.2026, 22:56) 

    există instrumente care... nu are ce zici tu că are  

    (1.9.) tu vrei tot „algoritmu” 

    dar, eu, mai multe nu pot spune ! 

    iar exemplul (1.5.), l-am construit special cu suma de 70000RON 

    despre care am spus că sunt „banii mei”, dar nici ăștia nu trebuie musai să fie „ai mei”

    dar pentru că eu nu am giob, trebuiește să fie „ai mei” 

    1. Vijeu e analfabet financiar.

      Instrumente de creditare fără dobânda zici tu? Fugi de-aci

      1.daca am cumparat titluri de stat ,am cumparat pentru ca dobanda este dubla fata de cea oferita de banci

      2. de ce sa gajez titlurile de stat ,doar ca sa platesc dobanda DAE 13%? inseamna ca am ceva in loc de creier. 

      3. avem o multime infinita de mari specialisti in tot si toate ,in realitate doar niste fanfaroni analfabeti.

      PS circula pe internet o mizerie facuta cu IA unde Iancu Guda(promoveaza o schema Ponzi) il face praf de Isarescu ( de parca a vent vreodata la o emisiune de doi bani) si arata cum se castiga randamente de doua trei mii la suta,majoritatea a pus botul. 

    „Când titlurile sunt cumpărate chiar din creditul pe care îl garantează, plafonul scade cu cel puţin zece puncte procentuale, deci raportul între credit şi garanţie este de cel mult 70%; acesta este cazul îndatorării pentru cumpărarea titlului şi el se analizează în primele două scenarii.”

    Nu are logică ! 

    este problema oul-sau-găina 

    :

    „Când titlurile sunt cumpărate chiar din creditul pe care îl garantează” 

    1. 1. Primul scenariu

      — Bine ai venit la BRD, ce dorești ? 

      — Vreau un Credit să cumpăr Fidelis ! 

      — Bine ! iată 7000RON; dar tuu, în sacoșă ai ceilalți 3000RON ? 

      — Da, îi am, uite-i aici la mine-n ciorapi ! 

      — Bine, dragule client, te înștiințăm că la noi aici în computer la BRD deții 100bucăți de Fidelis 

      — Dar, de ce ... doar la voi în computer la BRD ? 

      De ce nu pot să am titlurile la mine în ArenaXT ? 

      — Păăi, pentru că softiștii din Cluuj, olimpicii la matematică-informatică-cyber netică-și-robotică nu au soluționat beleaua cu publicitatea ipotecii mobiliare asupra acelor 100 titluri Fidelis ! 

      asta e 1 aspect pe care olimpicii trebuie să-l rezolve ! 

      și anume: cel al publicității ipotecii [ M ]obiliare asupra certificalui Fidelis ! 

      al 2elea aspect este: 

      De ce draqu ți-ai lua credit de la BRD ca să cumperi Fidelis ?

      Chiar așa de proost (aka patriot) poți fy ?! 

      ... lol ...

      ... nu juca pe sisteme inchise ... parca scriai eri ca rusia imprumuta rusia sa imprumute rusia ... no shit!!! - nu parieziezi pe asta (decat daca finantezi) ... teoretic asa ar functiona si tezaurizabile ... no? cum as raspunde??? ... daca are le cine finanta! ....

      Ca orice analfabet, vorbesti mult si spui prostii.

      Publicitatea ipotecii mobiliare se face in registrul național de publicitate mobiliara. Ce te face sa crezi ce nu se poate rezolva de acolo, un modul simplu care sa fie ca o extindere la acest registru... Hai ca nu tebuie sa vina it-stu lu peste pentru asta.

      Deci problema ta e una tehnica, minora?  

      Problema lui e mentala. Ceva pentru care IT-istii nu au nici o solutie.

      :))))))

      ...

      ...

      ...

      ...

    Asa se fac RONii !

    Apreciez tema si modalitatile de analiza/problematizare!

    Va rog am o nelamurire. Poate inteleg gresit, referitor scutirea de impozit si contributia de sanatare.... 

    Pentru a avea asigurari de sanatate e suficient SI sa deti titluri Fidelis?

    Daca da, cum dovedesti la ANAF ca sa ai asiguraru 

    1. NU, nu e suficient. La fel cum platesti degeaba CASS pentru dividende.

      Daca nu ai contract de munca, nu ai asigurare de sanatate. 

      Nu, castigurile(dobanda) la titlurile Fidelis si Tezaur nu se impoziteaza , nu se plateste CASS(contributia la asigurarea de sanatate) si nu trebuie depuse declaratii la Anaf.

      ...

      Dc platesti CASS(pe dividende ,venituri pfa, etc) ai asigurare de sanatate in regula. Nu-i obligatoriu CM.

      Contributia CASS sa fie peste 6 sal minime, singura conditie. 

    oate calculele de mai jos sunt realizate cu ajutorul unui script de calcul financiar pentru a asigura acuratețea matematică exactă.Să luăm un exemplu concret și realist pentru un investitor de retail care folosește noul mecanism propus de BNR, utilizând cifre rotunde pentru simplitate.???? Ipotezele inițiale ale simulării (Ziua 1)Ai în portofoliu titluri de stat Fidelis în RON și decizi să accesezi creditul maxim permis de 80%.Valoarea nominală a titlurilor Fidelis: 100.000 lei (Preț de piață inițial: 100% / "la paritate").Valoarea creditului aprobat (LTV 80%): 80.000 lei.Marja de siguranță (Haircut de 20%): 20.000 lei (valoarea colateralului care depășește creditul).Pragul de Margin Call din contract: 85% LTV.Pragul de Execuție Forțată din contract: 92% LTV.???? Scenariul de Criză: România este retrogradată în categoria "Junk"Pe fondul panicii din piață și al vânzărilor masive făcute de fondurile străine, prețul titlurilor tale Fidelis pe bursă se prăbușește brusc cu 15%, scăzând de la 100% la 85% din valoarea nominală.Să vedem evoluția matematică a riscului prin rularea simulatorului de risc:python# Datele problemei

    sold_credit = 80000 

    valoare_nominala_fideli s = 100000 

    pret_piata_nou_procent = 0.85 # prețul scade la 85% 

    # Calculul noii valori de piață a garanției 

    valoare_noua_garan tie = valoare_nominala_fidelis * pret_piata_nou_procent 

    # Calculul noului raport Loan-to-Value (LTV) 

    nou_ltv = (sold_credit / valoare_noua_garantie) * 100 

    print(f"Noua valoare a titlurilor pe bursă: {valoare_noua_garantie:.2f} lei") 

    print(f"Noul raport LTV actualizat: {nou_ltv:.2f}%") 

    Use code with caution.Rezultatul rulării matematice:Noua valoare a titlurilor tale Fidelis pe bursă: 85.000 lei.Noul tău raport LTV (Credit / Garanție): 94,12%.?? Deznodământul: Executarea silită automatăDeoarece noul tău LTV de 94,12% a depășit direct și instantaneu atât pragul de alertă (85%), cât și pragul critic de Execuție Forțată (92%), sistemul informatic al băncii nu îți mai trimite o simplă alertă de 24 de ore, ci declanșează instantaneu ordinul de lichidare pe bursă.Într-o piață complet nelichidă și panicată, ordinul de vânzare de tip Market al băncii nu găsește cumpărători la prețul de 85%. Singurul preț disponibil în sistem oferit de Market Maker (prețul de Bid de criză) este cu încă 3% mai jos, adică la 82% din valoarea nominală.Banca vinde titlurile tale la prețul de dumping de 82%. Să calculăm bilanțul final al dezastrului:pythonpret_executi e_procent = 0.82 

    bani_obtinuti_din_vanzar e = valoare_nominala_fidelis * pret_executie_procent 

    # Calculul debitului rezidual (datoria rămasă) 

    debit_rezidual = sold_credit - bani_obtinuti_din_vanzare 

    p rint(f"Bani încasați de bancă din vânzarea forțată: {bani_obtinuti_din_vanzare:.2f } lei") 

    print(f"Datoria reziduală rămasă pe umerii tăi: {debit_rezidual:.2f} lei")

    Use code with caution.Rezultatul final al simulării:Bani încasați din vânzarea titlurilor: 82.000 lei.Banca reține din acești bani suma de 80.000 lei pentru a închide soldul creditului tău.Restul rămas în contul tău: 2.000 lei.???? Bilanțul tău financiar net:Înainte de criză: Aveai în mână 80.000 lei cash (din credit) și un portofoliu de 100.000 lei în titluri Fidelis. Avere totală brută: 180.000 lei (minus datoria de 80.000 lei = 100.000 lei avere netă).După executare: Ai rămas cu cei 80.000 lei cash extrași inițial din credit și cu doar 2.000 lei returnați de bancă din restul de garanție. Averea ta netă a scăzut instantaneu de la 100.000 lei la 82.000 lei.Ai marcat o pierdere definitivă și irecuperabilă de 18.000 lei (18%) din economiile tale, doar pentru că prețul pe bursă a oscilat temporar sub pragul de siguranță al băncii. Dacă nu luai creditul și păstrai titlurile în sertar, la scadență statul român ți-ar fi plătit în continuare toți cei 100.000 lei înapoi. 

    1. Asta inseamna o estimare corecta a riscurilor despre care astia nu scot nici macar un sunet. Orice nenorocit viseaza sa prinda niste garantii cu ajutorul carora sa-l stranga de outze pe indatorat..

      In plus matematicienii de doi bani... gen Sima cand il alearga italienii sa-l bage in portbagaj - au raporatat investitia suplimentara la valoarea totala pentru a nu se observa ca investitia suplimentara reala oscileaza intre 25% cand titlurile de stat vor fi luate in considerare drept garantie la 80% din valoare (eu zic ca scenariul asta e teoretic) si 42,85% cand titlurile de stat vor fi luate in considerare la 70% din valoare (ceea ce cred eu ca se va intampla in realitate).

      Apropo de scenariul asta.... stiti cine o sa vanda titlurile de stat pana coboara sub pragul la care intervine lichidarea garantiilor? Fix bancile care au tot mecansimul sub control. Pentru ele nenorocirea cetatenilor va reprezenta o oportunitate de neratat.

      Ai ptezentat numai cazul in care se manifesta riscul maxim.

      In cazul descris de tine riscul este mare pentru toate categoriile de active, nu numai pt Fudelis 

      Exista insa si variante avantajoase in care dobanda de referinta BNR scade, dobanzile la creditele luate pt Fidelis scad, noile dobanzi Fudelis scad si ele asa incat titlurile vechi Fidelis cu dobanzi mai mari se apreciaza.  

      Rezulta un castig dublu in aceasta varianta, cel al diminuarii ratei la banca si cel al aprecierii titlului Fidelis cumparat anterior cu credit.  

      Pana la urma asta este Bursa, cu riscuri.  

      Sunt riscuri care tin strict de clasa politica (si in subsidiar de electorat) si care in cazul Romaniei sunt greu de evaluat pentru ca avem o clasa politica imprevizibila si din pacate dominata de psdisti si clanurile lor, iar din spate vin puternic extremismul si haurismul pe valul prostimii.Ramane de vazut in ce parte se va inclina balanta in politica dupa care vom avea si raspunsul cu privire la creditele Fidelis (daca cei care au folosit mecanismul au fost inspirati sau nu).  

      Deocamdata inca exista multa incertitudine.

      calcule de analfabeți financiar. :

      E vorba de imprumuturi cu garantie, nu de tranzactii in marja.

      Pitonul ala calculeaza pe baza unor scenarii pe care le scrie scenaristul. Ca filmul e Odissea, Star Trek sau Nea Marin Miliardar, vom vedea. Cum vom vedea si cifrele de audienta. 

      BANCA vs BURSA

      Efect de LEVIER: 30-70% VS 1:2-1:30

      Împrumutul în garanție (Lombard) dacă:

      Deții un portofoliu mare de acțiuni pe care nu vrei să le vinzi (pentru că generează dividende sau pentru că ai plăti taxe mari pe câștigul de capital). 

      Ai nevoie de cash rapid pentru o oportunitate în lumea reală (ex: imobiliare, business) și știi că poți rambursa creditul în siguranta 

      Tranzacțiile în marjă dacă: 

      Ești un trader activ (day trader sau swing trader). 

      Înțelegi foarte bine managementul riscului și vrei să speculezi mișcările pe termen scurt ale pieței.

      Vrei să faci "short selling" (să pariezi pe scăderea unei acțiuni, operațiune care necesită obligatoriu cont de marjă 

      Taranoii se conversează între ei....:))

    Creează un mecanism care devine atractiv când dobânzile vor scădea şi care, în ziua unei căderi de piaţă, poate transforma deţinătorul stabil de titluri de stat în vânzător forţat.

    1. ...

      ...

    Statul roman capitalist, se imprumuta de la cetateni. Hai ma ca sunteti buni. Cum pun un emoticon ca mor de ras?

    1. circuitul banilor in natura...

    Mie imi pare ca e un pas mic spre restrictionarea vanzarilor Fidelis pentru ce va sa vina...

    Asa ca, ridic scadentele in 2026/27 si le mut pe aur.  

    nu e vreo noutate, existau si la ING si BT credite pentru investitii, dar... trebue sa fii un mare retardat, sa faci imprumuturi pentru a investi... :)

    1. ah ha ha ha,

      ălea nu sunt pentru tine !

      ci, pentru insidării care iau credit înaintea unui eveniment major, cum ar fi vînzarea WINE sau BIO, cumpără acțiunile prin credit cu 2luni înainte ! fac 2x, înapoiază creditul ! 

      Tu vei muri și tot prost de bubui ramai... :))

      Ești vreunul care a pierdut cu WINE?!! :)) Tu pentru 2x faci credit?!! :)))

      (9.3.)

      nu bhă 

      eu sigur nu fac ca tine, 

      pentru un imobil-dat-în-chirie să fac credit 

      și să rambursez creditul din chirie timp de 50ani ! 

      sigur, nu fac asta, cum faci tu ! 

      Da! 

      pentru 2x, fac credit ! 

      cînd știu de la contabilă că se vinde BIO sau WINE 

      acel 2x este certitudine !

      (9.3.)

      ia spune cum poate cineva „pierde” cu WINE ? 

      tu te simți singur și sărac și dai la pleașcă pă net ! 

      ah ha ha ha 

      tristule ! 

      :

      cum poate cineva pierde cu WINE ? 

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
rominsolv.ro
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

15 Sep. 2026
Euro (EUR)Euro5.2636
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5624
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.5779
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.1494
Gram de aur (XAU)Gram de aur626.5056

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
rod-print.ro
explorebucharest.ro
aiee.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hartconsulting.eu
thediplomat.ro
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb