TradeVille: Hidroelectrica - afectată de condiţiile hidro nefavorabile

SPEEH Hidroelectrica SA a raportat rezultate în scădere pentru primul semestru, afectată de condiţiile hidro nefavorabile şi de producţia mai redusă de energie. Totuşi, compania rămâne în linie cu bugetul pentru 2025, în timp ce mizează pe o îmbunătăţire a condiţiilor de producţie şi pe susţinerea cererii de energie în a doua parte a anului, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

Hidroelectrica este liderul producţiei de energie electrică din România şi principalul furnizor de servicii tehnologice necesare Sistemului Energetic Naţional. Compania gestionează 188 de hidrocentrale, 5 staţii de pompare şi 36 de turbine eoliene de 3MW fiecare. În 2024, Hidroelectrica a raportat o producţie netă de 13.864 GWh, într-un context în care consumul total de energie electrică al României a fost de aproximativ 50.508 GWh în acelaşi an, ceea ce sugerează o cotă de piaţă de circa 27,45% în 2024, raportată la consum.

Compania a fost înfiinţată în anul 2000, ca urmare a reorganizării sectorului energetic român, prin separarea activităţilor fostei companii CONEL. Nu are fondatori individuali, fiind o companie de stat creată prin decizia guvernului (GD 627/2000) şi este succesoare a fostului Minister al Electricităţii, RENEL, fondat în 1990. Karoly Borbely este preşedintele Directoratului Hidroelectrica din noiembrie 2023, având o experienţă vastă în domeniul afacerilor publice, corporative şi guvernamentale. De-a lungul carierei, a ocupat funcţii de conducere atât în sectorul privat, cât şi în instituţii guvernamentale, inclusiv pe cea de ministru al Comunicaţiilor. Principalul acţionar al Hidroelectrica este statul român, cu o participaţie de 80%, restul de 20% reprezentând free-float-ul societăţii, din care 3,7% deţinut de persoane fizice şi 16,2% de persoanele juridice.

• Consum naţional net de energie, în scădere uşoară

România a înregistrat un consum naţional net de energie în scădere uşoară în primele şase luni din 2025, de 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce producţia de energie electrică a suferit o scădere de 10% în ritm anual. Exporturile s-au redus în această perioada cu 11% anual, în timp ce importurile au fost în creştere cu 54%. Astfel, România se află acum în poziţia de importator net de energie, importând cu 2,4 TWh mai multă energie faţă de cât a exportat.

În ceea ce priveşte mixul de producţie, în primul trimestru din 2025 s-a înregistrat o scădere pe partea de producţie pe toate segmentele, inclusiv Termo. Cea mai mare pondere în producţie a avut-o segmentul termo (32% primul semestru din 2025 vs 29% primul semestru din 2024), urmat de hidro (27% vs 33%), nuclear (20% vs 18%) şi regenerabile (19% vs 18%). Puterea instalată în sistem a înregistrat o creştere în 2025. Astfel, în primul semestru din 2025, la nivel naţional, se înregistra o putere instalată de circa 19,2 GW (vs 18,3 GW în primul semestru din 2024). Puterea instalată la prosumatori totaliza 2.726 MW. Spre comparaţie, la începutul anului 2024, puterea instalată a prosumatorilor era de circa 1.500 MW.

• Hidroelectrica - cifre în scădere, dar conform bugetului

Pentru primul semestru din 2025, Hidroelectrica a raportat cifre în scădere, compania fiind afectată de condiţiile hidro mai slabe. Astel, veniturile au fost cu 16% mai mici în primul semestru din 2025 faţă de anul trecut, însumând 4,3 miliarde de lei, pe fondul unei producţii nete de energie electrică în scădere cu 27% faţă de primul semestru din 2024. Anul 2025 a fost marcat de o scădere accentuată a producţiei, încă din primul trimestru, din cauza condiţiilor hidrologice nefavorabile şi un debit mediu al Dunării în scădere cu circa 40% faţă de anul trecut.

Compania a reuşit să compenseze producţia mai slabă de electricitate cu o creştere cu 62% a achiziţiilor de energie, dar şi pe fondul unei producţii mai bune în al doilea trimestru.

Rezultatul operaţional a fost de 1,8 miliarde de lei (-42% în ritm anual), ca urmare a unei creşteri a cheltuielilor operaţionale cu 20,5% (2,6 miliarde de lei). Cea mai mare creştere s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu energia electrică achiziţionată (225 milioane de lei; +378%), urmate de cheltuielile de transport şi distribuţie a energiei (736 milioane de lei; +23%). În acelaşi timp, EBITDA a fost de 2,2 miliarde de lei (-37%). Marja EBITDA a scăzut la 51%, de la 67%, iar marja operaţională a coborât la 41%, de la 59%.

Profitul net a totalizat 1,6 miliarde de lei, în scădere cu 41% comparativ cu primele şase luni din 2024, în timp ce marja netă a fost de 37% vs 52%. Chiar dacă rezultatele sunt semnificativ în scădere în comparaţie cu anul trecut, acestea sunt aprope de bugetul cumpaniei. Astfel, veniturile din exploatare au fost cu 5% sub ceea ce a estimat societatea, în timp ce profitul brut a fost în linie cu aşteptările. Gradul de realizare a veniturilor este de 43% conform bugetului anual, iar a profitului net este de 45%.

• Perspective

Pentru anul 2025, compania a bugetat o creştere cu 4% a cifrei de afaceri, aceasta fiind estimată la peste 10 miliarde de lei, în principal ca urmare a creşterii cu 1% a cantităţii de energie care urmează să fie vândută în acest an şi a majorării cu 6% a preţului energiei. În acelaşi timp, cheltuielile operaţionale au fost estimate la un nivel de 6,05 miliarde de lei (+15% vs 2024), pe fondul creşterii cu 17% a cheltuielilor cu salariaţii şi cu 26% a celor cu impozitele şi taxele, având în vedere că din acest an se va introduce şi taxa pe construcţii speciale. Totodată, creşterea cheltuielilor vine şi din dezvoltarea segmentului de furnizare, care presupune achiziţie de energie electrică din piaţă în creştere. Astfel, rezultatul din exploatare a fost estimat la 3,9 miliarde de lei (-11,8% vs 2024), în timp ce rezultatul net a fost prognozat cu 12,5% în scădere, notează TradeVille.

• Ce spun analiştii?

Analiştii de la S&P Global Market Intelligence au estimat că Hidro va genera până la sfârşitul anului venituri în sumă de 9,7 miliarde de lei (+5,9% vs 2024; -3.8% vs buget Hidro), în timp ce EBITDA este estimată că va ajunge la 5,9 miliarde de lei (+8,7% vs 2024). Profitul net este prognozat la 3,9 miliarde de lei (-3,4% vs 2024; +12,1% vs buget Hidro).

Preţul ţintă de consens al pieţei este de 121,03 lei/acţiune. Cel mai mare preţ ţintă pentru acţiunile companiei se situează la 137 de lei, iar cel mai mic, la 95 de lei.

• H2O pe grafic - în urma pieţei principale

De la începutul anului şi până acum (YTD), acţiunile Hidroelectrica (H2O) au crescut cu 0,33%, în timp ce în ultimele 12 acestea au scăzut cu 0,89%. Hidro a rămas în urma pieţei principale, reprezentate de indicele BET, care în ultimele 12 luni a crescut cu 17,3%, în timp ce de la începutul anului şi până acum a urcat cu 26,7%. În acelaşi timp, indicele care reprezintă segmentul de energie de la BVB, BET-NG, a înregistrat o creştere anuală de 18,7%, şi un avans YTD de 28,5%. După ce au evoluat pe un trend descendent în 2024, acţiunile Hidroelectrica conturează în 2025 un trend lateral, acestea tranzacţionându-se în principal între o linie de suport aflată la 115 lei şi o linie de rezistenţă aflată la circa 123 de lei. Cotaţia acţiunii a trecut în partea de sus faţă de media mobilă de 200 zile în iulie, ceea ce poate fi un semn optimist pentru investitori, însă nu a reuşit a străpungă nivelul de rezistenţă, la începutul lunii august.

• Opotunitati şi riscuri ale investiţiei în Hidroelectrica

Oportunităţi

Poziţia de lider pe piaţă: Hidroelectrica rămâne cel mai mare furnizor de servicii de sistem din România. În 2025, compania a înregistrat o cotă de piaţă de 44,3% pe furnizarea energiei electrice către clienţii finali pe piaţa concurenţială.

Avantaje competiţionale: Costurile mici de producţie oferă un avantaj unic. În primul semestru din 2025, Hidroelectrica a înregistrat o mară a profitului net de peste 47%, iar în 2024 aceasta a fost de 44,1%. Compania beneficiază şi de o capacitate mare de producţie, mult peste media din sectorul de generare a energiei verzi. Societatea are o putere netă de operare de aproape 6.400 MW.

Termen lung: Durata mare de viaţă a facilităţilor de producţie, care este estimată în medie la 100 de ani, însă poate fi extinsă prin modernizări şi retehnologizări.

Dividend: În 2025, societatea a aprobat un dividend cu un randament de circa 7,7%, în contextul în care rata de alocare a dividendelor este mereu apropiată de 100%.

Riscuri

Multipli mai mari decât piaţa: Faţă de companiile de pe segmentul de energie electrică de la BVB, Hidroelectrica are un P/E de x16,2, fiind peste media segmentului companiilor de energie de la BVB, de x10,1.

Costuri: Costul mediu de construcţie al unei hidrocentrale este de 1,9 milioane de euro per MW - mai mare decât în cazul instalaţiilor fotovoltaice, eoliene onshore sau termocentrale, ceea ce îngreunează proiectele de investiţii ale companiei.

Termen lung: Riscul de decapitalizare a companiei prin acordarea unor dividende excesive. În ultimii cinci ani, rata de distribuţie medie a dividendelor fost de 132,6%.

Dependenţă de hidraulicitate: Producţia de energie a companiei este influenţată semnificativ de condiţiile hidrologice, ceea ce poate genera fluctuaţii mari de la un an la altul.