TradeVille: Iunie 2025 - maxime istorice pentru indicii S&P 500 şi Nasdaq, fluctuaţii mari pe Bitcoin şi petrol

Luna iunie a adus noi maxime istorice pentru indicii americani S&P 500 şi Nasdaq, şi fluctuaţii mari pe Bitcoin şi preţul petrolului, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu. În luna iulie este de aşteptat ca volatilitatea să persiste în piaţă, evoluţia indicilor putând fi influenţată de evenimente precum raportările financiare ale companiilor pentru trimestrul al doilea, tensiunile din jurul tarifelor comerciale ce urmează să între în vigoare în 9 iulie, dar şi de cele geopolitice, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Bursele internaţionale

• SUA - volatilitate persistentă

Volatilitatea a persistat pe bursa din SUA şi în luna iunie, evoluţia indicilor americani continuând să fie influenţată atât de ştirile privind tarifele impuse de administraţia Trump, semnarea unui nou acord comercial între SUA şi China, cât şi de evenimentele din Orientul Miljlociu. Indicii americani au încheiat luna iunie cu aprecieri semnificative: S&P 500 +4,96%, Nasdaq Composite +6,56%, DJIA +4,32%. După ce, în mai, indicele S&P 500 a bifat cea mai mare creştere lunară din noiembrie 2023 şi, totodată, cea mai mare apreciere înregistrată în luna mai din ultimii 35 de ani, în iunie, atât S&P 500, cât şi Nasdaq Composite au înregistrat, la finalul lunii, noi maxime istorice, de 6.215,08 puncte, respectiv 20.418 puncte. De la începutul acestui an, aprecierile indicilor sunt de 5,5% pentru S&P 500, de 5,48% pentru Nasdaq Composite şi 3,64% în cazul Dow Jones (DJIA).

În ceea ce priveşte datele macro, indicele Core PCE - măsură preferată a inflaţiei pentru Fed (banca centrală) - a arătat o creştere moderată în mai, ajungând la 2,7% în ritm anual. PIB-ul SUA a înregistrat o contracţie de 0,5% în primul trimestru din acest an, ratând estimarea anterioară de -0,2%. Pe bază anualizată, PIB-ul este acum la 2%, uşor sub consensul de 2.1%.

Cele mai recente date din piaţa muncii arată faptul că cererile iniţiale de ajutor de şomaj au fost de 236.000 (sub aşteptările de 245.000), în scădere faţă de raportarea precedentă, de 246.000.

În data de 17-18 iunie a avut loc şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale (Fed), care a menţinut dobânzile neschimbate, conform aşteptărilor. Preşedintele SUA, Donald Trump, a avut din nou critici dure la adresa şefului Fed, Jerome Powell, şi şi-a exprimat dorinţa de a vedea o reducere imediată a dobânzilor cu 200 de puncte de bază. Mai mult decât atât, preşedintele a menţionat că ar putea să îl înlocuiască pe Jerome Powell mai devreme de anul viitor, mandatul acestuia fiind până în luna mai 2026.

Conform CME Group, estimările pentru o reducere a dobânzii de referinţă cu 25 de puncte procentuale au crescut la 74% pentru şedinţa din luna septembrie.

Companiile din grupul ”Magnificent 7” au înregistrat creşteri importante în luna iunie, cuprinse între 17% (Nvidia) şi 2,15% (Apple), Tesla fiind singura din grup care a avut o dinamică negativă, -8,3%, în ciuda lansării Robotaxi. Trei dintre companiile din grup au atins noi maxime istorice pe parcursul lunii (Nvidia, Microsoft şi Meta), ceea ce a făcut ca Sectorul de Tehnologia Informaţiei să fie şi în această lună ”best performer”, cu un randament de 9,77%, urmat de Servicii de comunicaţii, cu 7,2%. De la începutul acestui an, cea mai mare apreciere o afişează sectorul industriei, cu 12,7%.

Din punct de vedere al celor mai mari randamente înregistrate de companii în prima jumătate a acestui an, prima poziţie în top este ocupată de acţiunile Palantir, cu o apreciere de 78,80%, urmată de NRG Energy, cu 78,19% şi Howmet Aerospace, cu 70,43%.

• Europa - indicii majori, în declin

Luna iunie a adus volatilitate pentru acţiunile europene, indicele european Stoxx 600 înregistrând un declin de 1,18%, în timp ce indicele german DAX a scăzut cu 0,37%, iar indicele francez CAC 40 - cu 1,11%. Totodată, investitorii se reorientează către Europa, fiind atraşi de stabilitatea oferită, în contrast cu incertitudinile tot mai mari din SUA, generate de politicile comerciale imprevizibile ale lui Donald Trump.

BCE a redus dobânda de politică monetară cu încă 25 de puncte procentuale, la 2%, marcând a opta scădere din iunie 2024. Preşedinta BCE, Christine Lagarde, a sugerat o posibilă pauză în ciclul de relaxare monetară, după ce inflaţia s-a apropiat de ţinta de 2%.

Guvernul britanic a anunţat luni că acordul comercial care reduce tarifele SUA pentru automobilele şi piesele de avioane din Marea Britanie a intrat în vigoare. Cu toate acestea, problema tarifelor pe oţel şi aluminiu rămâne nerezolvată. Companiile au început să evite furnizorii americani din cauza riscurilor tarifare, orientându-se către Europa, unde mediul este mai previzibil. În acest context, fondurile europene de investiţii cu expunere pe acţiuni au atras peste 100 de miliarde de dolari în 2025, în timp ce din SUA au ieşit aproape 87 de miliarde de dolari. Experţii avertizează că Europa trebuie să acţioneze rapid pentru a păstra acest interes.

Pe plan macroeconomic, rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1,9% în mai 2025, în scădere de la 2,2% în aprilie. Cu un an în urmă, rata era de 2,6%. Inflaţia anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,2% în mai 2025, faţă de 2,4% în aprilie şi de 2,7% în urmă cu un an. Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Cipru (0,4%), Franţa (0,6%) şi Irlanda (1,4%). Cele mai mari rate anuale au fost în România (5,4%), Estonia (4,6%) şi Ungaria (4,5%). Comparativ cu aprilie 2025, inflaţia anuală a scăzut în 14 state membre, a rămas stabilă în unul şi a crescut în 12.

Economia zonei euro a stagnat în iunie pentru a doua luna consecutiv, conform indicelui PMI (50,2). Serviciile au crescut uşor, până la limita neutralităţii (50), iar industria a rămas în contracţie (49,4). Germania a dat semne de redresare prin comenzi noi în creştere, dar Franţa a continuat să scadă. În Marea Britanie, activitatea a crescut modest, însă cu reduceri de locuri de muncă. Cererea totală în zona euro a scăzut pentru a 13-a luna, dar optimismul companiilor de servicii a crescut. BCE a sugerat o pauză în relaxarea politicii monetare după atingerea inflaţiei sub 2%.

Banca Naţională a Germaniei estimează că economia ţării va rămâne slabă în 2025, cu o creştere de numai 0,7%, iar efectele cheltuielilor guvernamentale majore pe infrastructură şi apărare se vor vedea abia spre sfârşitul lui 2027. Ţara se confruntă cu stagnare economică pentru al treilea an consecutiv, din cauza problemelor structurale, a tarifelor comerciale americane şi a cererii scăzute în sectorul auto. Conform celor mai recente previziuni, exporturile vor scădea semnificativ în 2025 şi se vor redresa uşor abia în 2026. Inflaţia va scădea la 2,2% anul acesta şi va rămâne sub ţinta BCE în următorii ani, pe fondul cererii interne slabe. Investiţiile străine directe în Germania s-au dublat la 46 de miliarde de euro în primele patru luni din 2025, atingând cel mai înalt nivel din 2022.

În luna iunie, Banca Naţională a Elveţiei a redus dobânda la zero, pe fondul deflaţiei de -0,1% şi al aprecierii francului. Măsură vizează combaterea presiunilor deflaţioniste şi limitarea întăririi monedei. Elveţia, spre deosebire de alte economii, continuă să se confrunte cu inflaţie negativă, influenţată de importuri şi incertitudini globale.

La 1 iunie 2025, Karol Nawrocki, candidatul naţionalist a câştigat alegerile prezidenţiale din Polonia, cu 50,89% din voturi, devansându-l la limita pe pro-europeanul Rafal Trzaskowski (49,11%). Rezultatul reflectă o scenă politică profund polarizată şi ridică semne de întrebare asupra capacităţii guvernului condus de Donald Tusk de a implementa reforme majore. Totodată, potrivit datelor FMI, Polonia a urcat pe locul 20 în clasamentul economiilor mondiale, cu un PIB nominal estimat în 2025 de aproximativ 980 de miliarde de dolari, consolidându-şi poziţia ca a şasea economie a Uniunii Europene şi atrăgând tot mai mult interes din partea investitorilor internaţionali.

În perioada 24-25 iunie 2025, s-a desfăşurat Summitul NATO la Haga, unde liderii celor 32 de state membre au convenit creşterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035, marcând o schimbare majoră în politica de securitate a Alianţei. Măsura include 3,5% pentru apărare directă şi 1,5% pentru infrastructură şi capabilităţi conexe. Summitul a abordat şi extinderea cooperării cu parteneri din zona Indo-Pacific şi a reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina. Decizia a fost susţinută cu entuziasm de SUA şi ţările est-europene, deşi unele state vestice au fost rezervate în privinţa fezabilităţii bugetare.

• Asia - evoluţii pozitive

Pieţele din Asia-Pacific au avut o evoluţie pozitivă în luna iunie, principaii indici bursieri consemnând o dinamică ascendentă. Indicele corean Kospi a avut parte de un avans remarcabil, de 13,86%, în timp ce Hang Seng a urcat cu 3,36%, iar indicele japonez Nikkei - cu 6,64%.

În prima jumătate a anului 2025, investitorii din China continentală au direcţionat circa 90 de miliarde de dolari către piaţa bursieră din Hong Kong, generând o creştere cu 21% a indicelui local. Atraşi de evaluări mai scăzute şi randamente mai mari, aceştia au migrat dinspre acţiunile locale către cele listate la Hong Kong. Investitorii instituţionali şi individuali văd în Hong Kong o alternativă mai atractivă faţă de economia internă slăbită şi randamentele mici ale obligaţiunilor. Analiştii se aşteaptă ca raliul să continue, susţinut de IPO-uri, tehnologii emergente şi ieşirea capitalului global din active în dolari.

Până la termenul limită din 9 iulie 2025, peste 12 parteneri comerciali ai Statelor Unite, printre care Japonia, India, Coreea de Sud, Thailanda, China şi Uniunea Europeană se află în negocieri intense cu administraţia Trump, încercând să evite creşterea tarifelor de import la cote cuprinse între 10% şi 50%. În aprilie, preşedintele Trump a instituit un moratoriu de 90 de zile asupra acestor tarife, însă a avertizat că, în lipsa unor acorduri bilaterale clare, va transmite oficial tarifele majorate aplicabile fiecărui partener. India şi SUA nu reuşesc să ajungă la un compromis privind produsele agricole şi piesele auto, Japonia este criticată pentru restricţiile la importul de orez american, iar Thailanda speră să evite tarife de până la 36% oferind concesii comerciale şi angajamente de investiţii. Coreea de Sud solicită o prelungire, în timp ce Marea Britanie a obţinut deja reduceri tarifare semnificative. China negociază separat, cu un termen limită în august, după ce a suspendat temporar exporturile de minerale rare către SUA. Pe fondul acestor tensiuni, analiştii avertizează că tarifele ar putea afecta serios comerţul global şi stabilitatea lanţurilor de aprovizionare.

Exporturile Japoniei au scăzut cu 1,7% în mai, prima contracţie din ultimele opt luni, pe fondul tarifelor impuse de SUA, în special asupra industriei auto. Exporturile către SUA au scăzut cu 11,1%, iar cele spre China cu 8,8%. Toyota şi Honda estimează pierderi semnificative din cauza tarifelor (180 de miliarde de yeni, respectiv 650 de miliarde de yeni). Japonia nu a reuşit să încheie un acord comercial cu SUA până la Summitul G7, iar riscul aplicării unor tarife de 24-25% din 9 iulie rămâne ridicat. În ciuda acestui context, scăderea exporturilor a fost mai mică decât estimările, sugerând o posibilă evitarea a recesiunii în trimestrul al doilea.

Exporturile Coreei de Sud au crescut cu 4,3% în iunie, susţinute de cererea puternică pentru cipuri (+11,6%) şi automobile (+2,3%). Totuşi, livrările către SUA şi China au rămas slabe din cauza tarifelor impuse de administraţia Trump, exporturile către SUA scăzând cu 0,5% şi cele spre China cu 2,7%. Produsele afectate includ oţelul (-8%) şi electrocasnicele (-15,6%). În schimb, exporturile către UE au crescut cu 14,7%. Balanţa comercială a înregistrat un excedent de 9,08 miliarde de dolari, cel mai mare din septembrie 2018.

În mai, producţia industrială a Chinei a crescut cu doar 5,8%, cel mai lent ritm din ultimele şase luni, pe fondul tarifelor SUA şi al crizei din sectorul imobiliar. În contrast, vânzările cu amănuntul au crescut cu 6,4%, cel mai rapid ritm din decembrie 2023. Cu toate acestea, analiştii rămân prudenţi, anticipând încetinirea creşterii în a doua jumătate a anului, din cauza tarifelor SUA, a scăderii sprijinului fiscal, precum şi a persistenţei presiunilor deflaţioniste şi structurale. Exporturile către SUA au scăzut cu 34,5%. Creşterea restricţiilor Chinei asupra exporturilor de minerale critice a stârnit alarme la nivel global, companii auto din SUA, Europa, Japonia şi India avertizând că blocajele în livrări riscă să oprească producţia industrială şi să afecteze economiile locale.

Activitatea manufacturieră din Asia a rămas slabă în iunie din cauza incertitudinii legate de tarifele SUA, afectând cererea şi exporturile. Cu toate acestea, au apărut semne de redresare. Indicele PMI Caixin al Chinei a urcat la 50,4, indicând expansiune, în ciuda sondajelor oficiale negative. Japonia a înregistrat prima creştere în 13 luni, iar contracţia din Coreea de Sud s-a moderat. În schimb, Indonezia, Vietnam şi Taiwan au raportat scăderi. India a fost o excepţie, atingând un maxim de 14 luni, cu un PMI de 58,4. Analiştii se aşteaptă la politici monetare mai relaxate în regiune pentru a sprijini creşterea economică, notează TradeVille.

• Bitcoin - dinamică stabilă

În luna iunie, Bitcoin a avut o evoluţie stabilă, în timp ce piaţa de acţiuni a atins noi maxime istorice, iar IPO-urile recente au înregistrat creşteri spectaculoase, context care ar putea avantaja criptomoneda. Fed a păstrat dobânda de politică monetară la 4,25-4,50%, semnalizând îngrijorări legate de creşterea economică lentă şi inflaţia persistentă. Chiar dacă abordarea prudentă a Fed a generat reacţii mixte în rândul investitorilor, păstrarea dobânzilor la acelaşi nivel şi posibilitatea unor reduceri viitoare au fost interpretate ca un factor favorabil pentru activele de risc, precum Bitcoin.

Pe plan instituţional, atenţia s-a mutat asupra fondurilor cripto: Trump Media a anunţat intenţia de a lansa doua ETF-uri, unul axat exclusiv pe BTC şi altul mixt (BTC+ETH), alimentând percepţia că Bitcoin devine tot mai acceptat în mainstream. În plus, Congresul SUA a făcut paşi spre reglementarea stablecoin-urilor şi a infrastructurii cripto, ceea ce reduce incertitudinea pentru investitori şi companii. Totodată, un alt catalizator a fost activitatea MicroStrategy, care a cumpărat 245 BTC în plin moment de corecţie, semnalizând încredere în trendul de lungă durată. Alte semnale pozitive au venit din Europa, unde s-a lansat un ETF pe Solana şi unde unele bănci au anunţat că vor permite tranzacţionarea de Bitcoin pentru clienţii lor.

Din punct de vedere al analizei tehnice, Bitcoin a crescut de la aproximativ 104.600 dolari la începutul lunii, la 107.100 dolari la finalul lunii, marcând cea mai ridicată închidere lunară din istorie, de +2,4%, depăşind recordurile anterioare din mai (104.600 dolari) şi ianuarie (102.450 dolari). Deşi luna a fost marcată de volatilitate, cu un minim sub 99.000 de dolari pe fondul tensiunilor geopolitice, piaţa şi-a revenit rapid, susţinută de achiziţii instituţionale şi interes crescut pentru ETF-uri. În ultimele trei luni, Bitcoin a înregistrat trei închideri lunare consecutive peste pragul psihologic de 100.000 de dolari. În ultimele zile ale lunii, Bitcoin a rămas relativ range-bound în jurul valorii de 107.000 de dolari, semn că piaţa a intrat într-o fază de consolidare după recuperarea de la mijlocul lunii.

Pe 22 iunie, Bitcoin a scăzut la cel mai mic nivel din luna mai, coborând sub pragul de 99.000 de dolari, până la 98.240 dolari, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi al temerilor legate de inflaţie. Vânzările au fost amplificate de perspectiva unei blocări a Strâmtorii Hormuz şi de reevaluarea dobânzilor în SUA. Ulterior însă, Bitcoin şi alte criptomonede au crescut după anunţul unui armistiţiu între Iran şi Israel şi pe fondul unui nou proiect legislativ pro-cripto în SUA, depăşind pragul de 105.000 de dolari.

Nivelul de suport cheie a fost 100.000 de dolari, iar rezistenţa majoră s-a situat în zona 108.000 -110.000 dolari. Cotaţia s-a situat peste media mobilă simplă de 200 de zile, observându-se un ”bullish crossover” prin intersecţia mediei mobile simple de 50 de zile cu mediile mobile exponenţiale care sugerează un potenţial trend ascendent.

Deşi Bitcoin a încheiat luna iunie la un nou maxim, există semnale că ar putea urma un nou trend ascendent. Preţul este preconizat să rămână într-o zonă de consolidare, iar sezonalitatea favorabilă din luna iulie (creştere medie istorică de 8%) ar putea împinge Bitcoin spre 115.000 dolari. Scenariul bullish ar fi anulat dacă preţul ar scădea sub 102.000 dolari, cu suporturi următoare la 100.000, 95.000 şi 92.000 de dolari.

• Aur - o lună relativ liniştită

Aurul a avut o lună relativ liniştită, cu o volatilitate mai mică faţă de restul anului, menţinând preţul peste pragul psihologic de 3,000 de dolari/uncie. Preţul a evoluat între un suport şi o rezistenţă de 3.250 şi 3.450 dolari/uncie, apropiindu-se de maximul istoric la mijlocul lunii, la un nivel de 3.452 dolari. În luna iunie, aurul a marcat o creştere de 0,2%, în timp ce de la începutul anului, acesta a crescut cu 25,3% şi 41,5% anual. În timp ce preţul aurului a stagnat, alte metale preţioase precum argintul, platina sau paladiumul au luat-o înainte pe grafic. Acestea au înregistrat o creştere de 8,8%, 26,8%, respectiv 14,6% luna trecută.

Printre principalele evenimente din iunie care au mişcat preţul aurului se numără escaldarea conflictelor în SUA, discuţiile dintre SUA şi China şi semnarea unui acord comercial, un dolar mai slab în SUA, menţinerea ratelor de dobândă de către Fed şi anticiparea pieţei că banca centrală americană va reduce de mai multe ori dobânzile în acest an.

• Petrol - roller coaster pentru investitori

Luna iunie a fost un adevărat roller coaster pentru investitori, preţurile ţiţeiului variind între 64,3 şi 77 dolari/baril, înregistrând o creştere de 19,2% în prima jumate a lunii, urmând apoi să scadă cu 12,2% până la sfârşitul lui iunie. Variaţiile de preţ, atât în creştere, cât şi de scădere au fost cele mai mari înregistrate din 2022. În final, preţul ţiţeiului de referinţă Brent a crescut la sfârşitul lunii cu 4,6%, cu o variaţie de -9,4% de la începutul anului (YTD) şi de -21,8% anual. Printre principalii factori care au contribuit la creşterea preţurilor ţiţeiului în prima jumătate a lunii au fost discuţiile dintre SUA şi China cu privire la relaţiile comerciale şi începerea bombardamentelor între Israel şi Iran - al treilea cel mai mare producător de ţiţei din OPEC, dar şi o scădere a stocurilor de ţiţei din SUA mai mare faţă de aşteptări. În a doua jumătate a lunii, preţurile ţiţeiului au cunoscut o scădere semnificativă, pe fondul adoptării unui stil mai diplomatic de către SUA în relaţiile cu Iran, decizia SUA de a amâna o implicare directă în confictul dintre Israel şi Iran, dar şi decizia Iranului de a nu perturba principalele căi de transport al ţiţeiului. În acelaşi timp, OPEC+ are în plan să continue creşterea voluntară a ofertei, ceea ce pune presiune pe scăderea preţului ţiţeiului, în vreme ce Trump are ca strategie menţinerea unui nivel scăzut al cotaţiei combustibililor.

• BVB - volatilitate mică pentru BET

După un adevărat raliu în cursul lunii mai, piaţa principala de la BVB a luat ”o pauză”, indicele BET evoluând pe un trend lateral şi cu o volatilitate mică. Astfel, în cursul lunii trecute am avut o creştere a principalului indice al pieţei de la Bucureşti de 2,4%. De la începutul anului şi până acum, indicele a crescut cu 12,96%, în timp ce în ultimele 12 luni evoluţia acestuia a fost de +3,9%. Printre evenimentele care au marcat piaţa de capital luna trecută se numără recunoaşterea de către MSCI - unul dintre cei mai importanţi furnizori de indici la nivel global, a pieţei de capital din România drept Piaţă de Frontieră Avansată. Această subcategorie include pieţele de frontieră care prezintă caracteristici de accesibilitate similare cu cele ale pieţelor dezvoltate, dar care rămân clasificate ca pieţe de frontieră din cauza dimensiunii şi a constrângerilor de lichiditate. Această nouă clasificare plasează România alături de Slovenia, Estonia, Lituania şi Letonia. În prezent, România are incluse 35 de companii în indicii MSCI.

Un alt element de stabilitate în iunie a venit din partea segmentului politic. Odată cu învestirea oficială în funcţia de Preşedinte al României al lui Nicuşor Dan, acesta reuşeşte să nominalizeze un prim-ministru în a doua jumătate a lunii iunie, care este aprobat de către Parlament. Totuşi, un motiv de inrgijorare rămâne deficitul bugetar şi planul de redresare al acestuia care include mai multe ajustări de taxe.

În luna iunie am asistat la noi listări la BVB. Printre acestea se numără o serie de titluri de stat Fidelis, în valoare de 1,6 miliarde de lei. Astfel, au venit la BVB următoarele şapte instrumente: R2706B (maturitate 2 ani; dobânda 8,35%), R2706A (2 ani; 7,35%), R2906A (4 ani; 7,7%), R3106A (6 ani; 7,95%), R2706AE (2 ani; 3,9%), R3006AE (5 ani; 5,6%) şi R3206AE (7 ani; 6,5%).

Printre companiile care fac parte din indicele BETPlus şi care au înregistrat cele mai mari creşteri în cursul lunii trecute sunt TEL (+20,6%), ATB (+16,8%) şi ALU (+16,8%). La polul opus s-au aflat TRP (-6%), AQ (-8%) şi CRC (-8,7%). În cursul lunii iunie, 52% dintre companiile din componenţa BETPlus au înregistrat creşteri ale cotaţiei.

Pe segmentul AeRO, cele mai mari variaţii ale cotaţiilor s-au observat la CHRD (+45,3%), FRB (+34%) şi SPX (+20,5%). La polul opus au fost NRF (-10%), BENTO (-7,2%) şi ELZY (-7,1%). În cursul lunii mai, 62% dintre companiile din componenţa BETAeRO au înregistrat o variaţie pozitivă a preţului.

• Perspective

În luna iulie este de aşteptat ca volatilitatea să persiste pe burse, evoluţia indicilor fiind influenţată pe de o parte de rezultatele financiare ale companiilor aferente trimestrului al doilea, şi pe de altă parte de tensiunile generate în jurul tarifelor comerciale, dar şi a celor geopolitice din Orientul Mijlociu.

În iulie începe sezonul de raportări, în SUA primele companii, cele din sectorul bancar, urmând să comunice rezultatele la jumătatea lunii iulie. Conform Factset, marja netă estimată a profitului pentru companiile din componenţa S&P 500 în trimestrul al doilea din 2025 este de 12,3%, sub marja netă din trimestrul anterior, de 12,7%, dar peste marja netă a profitului de acum un an, de 12,2%, şi peste media pe cinci ani, de 11,7%.

Din punct de vedere al randamentului înregistrat în luna iulie din ultima decadă, indicele american S&P 500 a afişat numai aprecieri, media perioadei pentru această luna fiind de 3,35%.

Din data de 9 iulie urmează să intre în vigoare tarifele comerciale impuse de administraţia Trump. Negociatorii din peste 12 ţări partenere ale SUA se grăbesc să încheie acorduri bilaterale până la 9 iulie, pentru a evita creşterea tarifelor de import la 10-50%. SUA au semnat până acum doar un acord parţial cu Marea Britanie. Japonia, India, Coreea de Sud, Thailanda şi UE sunt în negocieri active. China urmează un calendar separat, cu termen limită în august.

În data de 30 iulie va avea loc şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale. Fed este aşteptată să menţină dobânzile neschimbate în cadrul acestei şedinţe, următoarea posibilă reducere fiind preconizată abia în luna septembrie, cel mai devreme.

În Europa, luna iulie este marcată de publicarea unor date macroeconomice importante şi raportări financiare. Eurostat va publica date cu privire la inflaţie, în timp ce indicatorii PMI şi vânzări retail vor oferi perspective asupra cererii şi activităţii economice. Pe plan monetar, aşteptările sunt ca BCE să menţină dobânzile neschimbate în şedinţa de luna aceasta, după scăderea din iunie, semnalând o pauză în ciclul de relaxare. Tot în iulie, mai multe companii mari europene publică rezultatele financiare, printre care Mercedes-Benz, UniCredit şi UBS Group. Un alt eveniment major este faptul că luna aceasta Consiliul Uniunii Europene va adopta actele legislative finale cu privire la intrarea Bulgariei în zona euro începând cu 1 ianuarie 2026, având implicaţii directe pentru investitorii din regiune.

Pentru economia Asiei, luna iulie aduce publicarea unor indicatori macroeconomici cheie, decizii de politică monetară în marile economii regionale şi raportări financiare ale companiilor din regiune. În China, se va publică PIB-ului pentru al doilea trimestru, alături de date privind producţia industrială şi vânzările cu amănuntul, ce vor contura imaginea revigorării economice după stimulentele fiscale şi monetare recente. În Japonia, banca centrală va anunţa decizia de politică monetară, în contextul în care pieţele speculează asupra unei posibile înăspriri suplimentare. De asemenea, inflaţia şi comenzile industriale vor oferi semnale importante despre direcţia economiei japoneze. În ceea ce priveşte raportările financiare, companii mari din Asia precum Samsung Electronics şi Toyota urmează să publice rezultate financiare în a doua jumătate a lunii.

În ceea ce priveşte Bitcoin, deşi a încheiat luna iunie la un nou maxim, există semnale că ar putea urma un nou trend ascendent. Preţul este preconizat să rămână într-o zonă de consolidare, iar sezonalitatea favorabilă din luna iulie (creştere medie istorică de 8%) ar putea împinge Bitcoin spre 115.000 dolari. Scenariul bullish ar fi anulat dacă preţul ar scădea sub 102.000 dolari, cu suporturi următoare la 100.000, 95.000 şi 92.000 de dolari.

Un sondaj realizat în iunie în rândul a 40 de economişti şi analişti estimează că petrolul Brent va ajunge la o medie de 67,86 dolari pe baril în 2025, în creştere faţă de prognoza din mai, de 66,98 dolari, în timp ce petrolul american este văzut la 64,51 dolari, peste estimarea de luna trecută, de 63,35 dolari. Preţurile au fost în medie de aproximativ 70,80, respectiv 67,50 dolari până acum în acest an, conform datelor LSEG.

Într-o notă recentă, analiştii Citi au declarat că se aşteaptă ca preţul aurului să se consolideze în intervalul 3.100-3.500 dolari în trimestrul al treilea, menţionând că vârful de la finalul lunii aprilie (3.500 dolari) ar putea rămâne maximul acestui ciclu, pe măsură ce deficitul pieţei aurului se apropie de vârf.

La BVB la finalul lunii iulie, companiile BRD şi SNP deschid sezonul de raportări financiare semestriale. În acelsi timp, este aşteptată o nouă şedinţă de politică monetară la BNR pe 8 iulie şi tot la începutul acestei luni sunt anunţate modificările finale privind taxele şi impozitele. Pachetul de modificări fiscale va fi unul mai larg, iar de adoptarea acestuia depinde ratingul de ţară al României.