TradeVille: Pieţele metalelor - presiuni şi oportunităţi în 2025

Pe fondul tensiunilor comerciale, al politicilor monetare incerte şi al revenirii cererii industriale, pieţele metalelor au cunoscut o dinamică mixtă în 2025. Aurul şi platina au atins noi maxime istorice, impulsionate de achiziţiile băncilor centrale şi de geopolitica tensionată, în timp ce metalele de bază au stagnat, cu excepţia cuprului - aflat în centrul unui război tarifar cu implicaţii globale, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• Evoluţia şi perspectivele metalelor de bază

Metalele de bază sunt materiale comune, ieftine şi intens utilizate în industrie, datorită abundenţei şi funcţionalităţii lor. Spre deosebire de metalele preţioase, ele sunt mai uşor accesibile şi mai ieftin de produs. Exemple frecvente includ cuprul, plumbul, zincul, nichelul şi staniul. Aceste metale se tranzacţionează activ pe bursele de mărfuri, oferind investitorilor oportunităţi de profit din variaţiile de preţ. În raportul curent, ne concentrăm pe cele mai lichide dintre acestea: cuprul, aluminiul şi zincul.

Preţurile metalelor de bază au avut o evoluţie stagnantă în 2025, pe fondul incertitudinilor economice, excepţie fiind cuprul - subiect de discuţie la Casă Albă, în ultima luna. Printre factorii care au afectat evoluţia metalelor de bază în 2025 este încetinirea economiei globale şi cererea redusă din China, cel mai mare consumator mondial.

Cotaţiile sunt aşteptate să scadă în 2025 şi 2026, pe fondul încetinirii economice globale şi al cererii mai slabe din China, care reprezintă 50-60% din consumul mondial, potrivit Băncii Mondiale. Instituţia estimează o scădere de 10% a indicelui preţurilor metalelor şi mineralelor în 2025 şi de 3% în 2026, cele mai afectate fiind aluminiul, cuprul, zincul şi minereul de fier. Doar staniul ar putea creşte uşor, pe fondul restricţiilor de ofertă şi al lipsei de proiecte noi.

JPMorgan estimează un risc de recesiune de 60% în 2025 şi anticipează scăderi medii de 30% ale preţurilor metalelor în astfel de contexte, cu valori prognozate pentru al doilea trimestru din 2025 de 8.300 dolari/tonă pentru cupru şi 2.200 dolari/tonă pentru aluminiu. Tarifele impuse de SUA, precum cel anunţat de 50% pe cupru, au dus deja la o primă de aproape 3.000 de dolari/tonă faţă de preţul de la Bursa Metalelor din Londra (LME) şi ar putea adăuga până la 5.700 de dolari la costul unei maşini importate, accentuând presiunea asupra cererii şi a preţurilor.

- Cuprul - pe prima pagină

Anunţul preşedintelui american Trump privind impunerea unui tarif de 50% pe importurile de cupru, valabil din 1 august 2025, a determinat un salt cu 17% al preţurilor cuprului la Bursa din New York - cel mai mare din 1988 până în prezent. Acesta se tranzacţiona cu o primă de 2.900 dolari/tonă faţă de cotaţia de la Londra. Trump şi-a exprimat dorinţa de a reînvia producţia de cupru din SUA, care odată îşi asigura tot necesarul intern, însă în prezent este nevoită să importe 40% din cuprul de care are nevoie. Totuşi, analiştii au atras atenţia că nu este atât de simplu precum pare - deschiderea unei mine de cupru ar dura între 10 şi 20 de ani. Odată cu anunţul s-a declanşat o cursă de aprovizionare în SUA cu cupru, înainte de termenul limită de 1 august. Porturile americane, precum New Orleans, sunt aproape de capacitate, iar depozitele din China se golesc. Traderii obţin profituri de peste 1.000 de dolari pe tonă - de peste zece ori mai mult decât în mod normal.

În final, experţii nu cred că tariful va duce rapid la redeschiderea minelor. Cel mai probabil, SUA vor rămâne dependente de importuri, dar la preţuri mai mari. Acest tarif pe importuri amplifică efectele celorlalte taxe vamale existente pe aluminiu şi oţel, punând o presiune tot mai mare pe industriile consumatoare, în special sectorul auto, unde materiile prime reprezintă acum până la 9% din costul de producţie per vehicul (faţă de 5% anterior).

- Evoluţia cuprului la bursă

De la începutul anului şi până acum, preţurile metalelor de bază au stagnat, excepţie fiind cuprul, care a urcat într-un timp scurt cu aproape 38% peste nivelurile de la începutul anului. Astfel, aluminiul a avut o evoluţie ascendentă în acest an, de 2,8%, în timp ce zincul a scăzut cu 8,8%.

În ultimul an, cuprul s-a aflat pe un trend ascendent, cu o volatilitate puternică în 2025. Anunţul privind tarifele, venit din partea preşedintelui SUA, a reuşit să ducă cotaţia cuprului peste linia de rezistenţă a trendului, preţul fiind acum într-o perioadă de consolidare. Investitorii ar trebui să aibă o atenţie sporită la tranzacţionarea cuprului, întrucât acesta poate fi semnificativ influenţat de noi ştiri din mediul politic.

- Metale preţioase

Cele mai cunoscute metale preţioase sunt aurul, argintul, platina şi paladiul. Aceste metale sunt cunoscute pentru raritatea lor, valoarea ridicată şi rezistenţa la coroziune. Deşi acestea sunt cele mai populare, există şi alte metale preţioase, precum rodiul, ruteniul, osmiul şi iridiul. Printre cele mai tranzacţionate metale preţioase de către investitori se numără aurul, argintul şi platina, notează TradeVille.

Pe fondul tensiunilor comerciale şi al aşteptărilor privind dobânzile din SUA, pieţele metalelor preţioase au rămas volatile în 2025. În semestrul întâi, aurul s-a apropiat de 3.500 de dolari/uncie (+25%), argintul a depăşit 38 de dolari/uncie (nivelul record din 2011), iar platina a crescut cu peste 50%, susţinută de deficitul de ofertă şi cererea industrială. Creşterile au fost alimentate de achiziţii masive ale băncilor centrale, geopolitica tensionată şi slăbirea dolarului.

Potrivit analiştilor, metalele preţioase beneficiază în continuare de factori favorabili, în ciuda unei perioade de consolidare. Perspectivele pentru al doilea semestru rămân pozitive, susţinute de aşteptări privind scăderea dobânzilor în SUA, cererea băncilor centrale şi slăbiciunea dolarului.

Banca Mondială estimează o creştere anuală a aurului de aproximativ 35% în 2025 şi o uşoară corecţie în 2026, dar cu niveluri ce vor rămâne cu 150% peste media din 2015-2019. Cererea este alimentată de fluxuri în creştere în ETF-uri şi de achiziţiile băncilor centrale.

Argintul şi platina au înregistrat şi ele creşteri semnificative în perioada ianuarie - iunie 2025, de 20%, respectiv 30%. În cazul argintului, cererea robustă, atât ca activ industrial, cât şi de refugiu, susţine perspectiva pozitivă, cu o creştere prognozată de 17% în 2025 şi 3% în 2026.

- Evoluţii la bursă

Metalele preţioase au înregistrat creşteri semnificative în 2025, alimentate în principal de achiziţiile record ale băncilor centrale, tensiunile geopolitice persistente, aşteptările privind reducerea dobânzilor în SUA şi slăbirea dolarului american. Pe prim plan, în 2025, este aurul, care nu doar că a reuşit să treacă de pragul psihologic de 3.000 de dolari/uncie, ci a ajuns chiar la aproape 3.500 de dolari/uncie. De la începutul anului şi până acum, aurul a înregistrat o creştere de 28,8%, în timp ce argintul a crescut cu 34,9%, iar platina - cu 56,6%, toate cele trei metale depăşind performanţa înregistrată de indicele american S&P 500 în 2025, de 6,19%, respectiv performanţa altor active tradiţionale de refugiu, precum titlurile de trezorerie americane, care nu au oferit neapărat acea stabilitate din cauza volatilităţii şi randamentelor fluctuante

În prezent, aurul se tranzacţionează la un nivel de circa 3.360 de dolari/uncie, formând un pattern de triunghi simetric. Având în vedere o nouă anulare a tarifelor din partea administraţiei Trump, dar şi a deciziei Fed de a păstra dobânzile de politică monetară neschimbate la ultima şedinţă, piaţa se află într-o stare de expectativă.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiilor în metale

Oportunităţi

Cererea în creştere: În perioade de incertitudine economică, băncile centrale - în special cele din China, Rusia şi India - cumpără tot mai mult aur ca rezervă strategică, ceea ce pune o presiune de creştere pe metalele preţioase.

Deficite de ofertă, care susţin preţurile: Unele metale se găsesc tot mai greu - fie din cauza scăderii producţiei (cum e cazul platinei), fie din lipsa unor investiţii în noi mine (ex: cuprul). Când oferta e limitată şi cererea rămâne ridicată, preţurile tind să urce.

Creşterea cererii din industrie şi tehnologie verde: Cuprul, aluminiul, nichelul şi argintul sunt tot mai căutate pentru producţia de maşini electrice, panouri solare sau baterii. Platina este folosită în industria auto şi în hidrogen, iar cererea ar putea continua să crească pe măsură ce lumea se electrifică.

Dobânzile mai mici pot împinge preţurile în sus: Când dobânzile scad sau sunt aşteptate să scadă (cum e cazul în SUA), investitorii devin mai interesaţi de active ca aurul şi argintul, care nu aduc dobânda, dar oferă protecţie în perioade volatile.

Riscuri

Scăderea cererii în China: China consumă peste jumătate din cuprul, aluminiul sau zincul produs la nivel mondial. Dacă economia chineză încetineşte sau sectorul construcţiilor se contractă, cererea pentru aceste metale poate scădea, iar preţurile pot fi afectate negativ.

Volatilitate puternică: În prima jumătate a lui 2025, aurul şi platina au crescut mult. Dar aceste mişcări rapide atrag uneori şi scăderi semnificative. Dacă apar veşti economice mai bune sau un interes mai mic din partea investitorilor, preţurile se pot corecta.

Probleme geopolitice: Multe mine se află în ţări instabile, cu riscuri legate de reglementări, proteste sau conflicte (ex: Africa de Sud). Acest lucru poate duce la oprirea producţiei sau la costuri mai mari, afectând atât companiile listate, cât şi preţul metalului.