Preşedintele american Donald Trump a salutat angajamentul Uniunii Europene de a cumpăra energie în valoare de 750 miliarde de dolari din Statele Unite în următorii trei ani, prezentându-l ca o victorie economică majoră. Cu toate acestea, mai mulţi analişti avertizează că cifra este nerealistă şi reflectă mai degrabă un obiectiv politic decât o proiecţie economică viabilă, relatează CNBC, de la care relatăm cele ce urmează.
„Suntem din nou o ţară bogată”, a declarat Trump, susţinând că Uniunea Europeană s-a angajat să achiziţioneze energie americană de 750 de miliarde de dolari. El a prezentat acest acord, alături de cel cu Japonia - evaluat de el la 550 miliarde - ca parte dintr-o strategie de reechilibrare a balanţei comerciale a SUA.
Acordul-cadru cu UE, lăudat şi de Ursula von der Leyen, prevede o intenţie de investiţii europene de 600 miliarde dolari până în 2029, dar include şi angajamente privind achiziţii de gaze naturale lichefiate (LNG), petrol şi produse nucleare din SUA. Totuşi, Comisia Europeană a precizat că angajamentul este „coerent, dar neobligatoriu”.
Emre Peker, analist al Eurasia Group, consideră că promisiunea de 750 miliarde dolari este puţin plauzibilă, mai ales dacă este înţeleasă în logica prezentată de Trump: „Nu este un cec pe care SUA îl poate încasa. Achiziţiile reale vor depinde de dinamica pieţei şi de competitivitatea energiei americane.”
Problema este una de proporţii. Chiar dacă UE ar cumpăra întreaga producţie actuală de ţiţei, LNG şi cărbune a SUA, valoarea totală ar fi sub 170 miliarde de dolari anual - departe de cele 250 de miliarde necesare pentru a atinge ţinta în trei ani. În 2024, importurile totale de energie ale UE din SUA au fost de doar 70 miliarde dolari.
Ana Maria Jaller-Makarewicz, analistă la IEEFA, afirmă că cifra de 750 miliarde este „o tactică de negociere”, nu o estimare realistă, iar Simone Tagliapietra, de la Bruegel, atrage atenţia că nici oferta, nici cererea nu susţin o astfel de creştere. În plus, dezvoltarea infrastructurii de export din SUA nu poate ţine pasul cu un asemenea ritm, nici pentru LNG, nici pentru produse nucleare, conform sursei citate.
Întrebat ce va face dacă UE nu îşi respectă angajamentul, Trump a ameninţat cu tarife de 35%, susţinând că europenii au plătit deja „600 de miliarde” pentru ca SUA să reducă taxele vamale de la 30% la 15%.
Deşi politic, mesajul este prezentat drept o victorie a administraţiei Trump, realitatea economică rămâne incertă. Analiştii subliniază că fluxurile comerciale din energie sunt dictate de pieţe, nu de retorică, iar promisiunile grandioase riscă să se lovească de limitele fizice şi logistice ale sistemelor energetice de ambele părţi ale Atlanticului.
Opinia Cititorului