Un euro mai slab, un leu mai slab: incertitudinea politică influenţează pieţele valutare

Euro s-a depreciat faţă de dolarul american în ultima săptămână, ajungând la aproximativ 1,12, o valoare care nu a mai fost înregistrată din mai 2025. Moneda europeană se află sub presiune, pe fondul lărgirii diferenţei dintre randamentele obligaţiunilor de stat americane pe 10 ani şi cele ale obligaţiunilor de stat germane, de la 1,4 puncte procentuale la începutul lunii septembrie la peste 1,8 puncte procentuale. Această evoluţie sporeşte atractivitatea activelor denominate în dolari, pe fondul aşteptărilor privind o politică monetară mai restrictivă în SUA şi o economie mai slabă în zona euro. Incertitudinea politică şi situaţia tensionată a finanţelor publice din Franţa, alături de alegerile anticipate din Spania, sporesc îndoielile cu privire la stabilitatea zonei euro.

În România, leul a început să se deprecieze atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar săptămâna trecută, cursul ajungând vineri la 5,34 faţă de euro şi la 4,75 faţă de dolar, din cauza incertitudinilor generate de criza politică prelungită şi de deciziile agenţiilor de rating. Marţi, leul şi-a continuat scăderea, cursul de schimb ajungând la 5,35 faţă de euro şi la 4,76 faţă de dolar. Şi Bursa de Valori din Bucureşti este afectată, înregistrând o scădere de 7% în ultima lună. Pieţele au răsuflat uşurate după ce S&P a menţinut vineri ratingul de investiţii al României, dar această destindere ar putea fi de scurtă durată, pe măsură ce criza politică continuă, iar lipsa unui guvern ridică semne de întrebare cu privire la direcţia ţării şi la continuarea reformelor de stabilizare bugetară. Cu toate acestea, sentimentul de uşurare a fost extrem de evident la Bursa de Valori din Bucureşti, unde indicele BET a înregistrat luni o creştere de peste 4%. Acum, pieţele aşteaptă cu interes decizia Băncii Naţionale a României privind rata dobânzii, care va fi anunţată joi, o reducere a ratei dobânzii fiind puţin probabilă în ciuda recesiunii actuale, întrucât presiunile inflaţioniste persistă în economia românească, iar scăderea leului face ca importurile esenţiale, precum combustibilul, să devină mai scumpe.

O vânzare masivă de obligaţiuni la nivel global afectează Franţa în mod deosebit de puternic, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de neîndeplinirea ţintelor de deficit, de paralizia politică şi de alegerile prezidenţiale de anul viitor. În loc să se reducă către nivelul planificat de 5% din PIB, deficitul bugetar se agravează, determinând o creştere bruscă a costurilor de împrumut ale Franţei. Obligaţiunile franceze pe 10 ani tocmai au înregistrat cea mai slabă performanţă trimestrială de la introducerea monedei euro, în timp ce diferenţa faţă de obligaţiunile germane a atins vineri 152 de puncte de bază - cea mai mare din 2011.

Alegerile anticipate din 29 noiembrie din Spania adaugă un nou strat de incertitudine pentru pieţele europene, cu implicaţii potenţiale asupra datoriei suverane, primelor de risc şi aşteptărilor privind politica economică. Deşi Spania intră în campania electorală dintr-o poziţie fiscală relativ mai solidă decât Franţa sau Italia, datoria publică rămâne aproape de 101% din PIB, ceea ce lasă ţara expusă în cazul în care presiunea asupra obligaţiunilor din zona euro periferică se intensifică. Investitorii vor urmări băncile, având în vedere sensibilitatea acestora la randamentele obligaţiunilor suverane; sectorul energiilor regenerabile şi al utilităţilor, pentru a identifica orice schimbare în priorităţile politicii climatice; precum şi acţiunile din sectorul apărării, în cazul în care un guvern nou ales ar favoriza creşterea cheltuielilor. Alegerile nu modifică fundamental argumentele de investiţie pentru acţiunile spaniole, dar introduc o volatilitate pe care pieţele vor trebui să o ia în calcul, făcând ca spread-urile obligaţiunilor, primele de risc şi performanţa relativă a indicelui IBEX faţă de indicatorii-cheie ai omologilor europeni să devină elemente cheie în săptămânile următoare.

Luate în ansamblu, aceste evoluţii arată modul în care incertitudinea politică şi presiunile fiscale modelează monedele şi pieţele europene. Slăbiciunea euro faţă de dolar şi puterea sa faţă de leu reflectă vulnerabilităţi diferite, în timp ce revenirea pieţei din România sugerează mai degrabă un sentiment de uşurare decât o revenire durabilă a încrederii. În săptămânile următoare, deciziile băncilor centrale vor rămâne importante, dar restabilirea stabilităţii politice şi a încrederii în finanţele publice va fi esenţială pentru atenuarea presiunii asupra monedelor şi a costurilor de împrumut.