Ursula von der Leyen: "Trăim acum într-o lume definită de puterea brută”

Europa a intrat într-o fază istorică în care iluzia stabilităţii a dispărut definitiv, a afirmat astăzi, în plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen preşedinta Comisiei Europene, care a mai vorbit despre o lume zguduită de crize simultane şi despre o Uniune care nu mai are luxul prudenţei strategice.

„Trăim într-o lume definită de puterea brută, fie ea economică sau militară, tehnologică sau geopolitică. Şi, chiar dacă multora dintre noi nu ne place acest lucru, trebuie să gestionăm lumea aşa cum este ea astăzi”, a avertizat von der Leyen, descriind un sistem internaţional în care regulile sunt tot mai fragile, iar forţa devine criteriul dominant.

Discursul a fost plasat într-un context global tensionat, de la represiunea din Iran şi capturarea navelor fantomă în Atlanticul de Nord, până la instabilitatea din Arctica, Orientul Mijlociu şi Indo-Pacific, dar mai ales la bombardamentele continue asupra civililor şi infrastructurii din Ucraina. Toate aceste evoluţii, a subliniat şefa Comisiei Europene, confirmă un adevăr incomod potrivit acesteia: „Schimbarea ordinii internaţionale nu este doar seismică, ci permanentă. Iar viteza schimbării depăşeşte cu mult orice am văzut în ultimele decenii.”

În faţa acestei realităţi, Europa trebuie să accelereze decisiv drumul către independenţă strategică. „Aceasta este a doua realitate şi imperativul pentru Europa: să ne accelerăm efortul către independenţă, fie că vorbim despre economie sau securitate, despre tehnologie sau democraţie”, a spus Ursula von der Leyen. Independenţa europeană nu este, însă, un gest de izolare sau de confruntare, ci o condiţie a supravieţuirii politice. „Trebuie să fim puternici noi înşine dacă vrem să modelăm lumea din jurul nostru. Într-o lume tot mai lipsită de reguli, Europa are nevoie de propriile pârghii de putere”, a mai spus preşedinta Comisiei Europene.

Aceste pârghii sunt bine cunoscute a precizat Ursula von der Leyen, care a avertizat că ritmul schimbărilor obligă Uniunea Europeană să renunţe la reflexele sale tradiţionale de precauţie.

Un moment-cheie al discursului a fost dedicat Groenlandei, un subiect tot mai sensibil pe tabla de şah geopolitică. Ursula von der Leyen a subliniat clar că Groenlanda nu este doar un teritoriu strategic sau o rezervă de materii prime critice, ci o comunitate suverană: „Groenlanda este, înainte de toate, casa unui popor liber şi suveran. Este o naţiune cu suveranitatea sa şi cu dreptul său la integritate teritorială. Iar viitorul Groenlandei aparţine exclusiv groenlandezilor”.

Deşi Uniunea Europeană şi Statele Unite împărtăşesc aceeaşi evaluare strategică privind securitatea zonei Arcticii şi cooperează strâns în cadrul NATO, von der Leyen a transmis un avertisment ferm împotriva escaladării tensiunilor între aliaţi.

„Suntem aliaţi, lucrăm împreună şi avem aceeaşi evaluare strategică asupra securităţii Arcticii. De aceea, ameninţarea cu tarife suplimentare invocate din motive de securitate este pur şi simplu greşită”, a spus preşedinta Comisiei Europene care a adăugat că „o spirală descendentă periculoasă între aliaţi nu ar face decât să-i încurajeze pe adversarii pe care încercăm cu toţii să îi ţinem departe de spaţiul nostru strategic”.

Ursula von der Leyen a precizat: „Suntem la o răscruce. Europa preferă dialogul şi soluţiile, dar este pe deplin pregătită să acţioneze, dacă va fi necesar, cu unitate, urgenţă şi determinare”.

Potrivit domniei sale, în paralel UE îşi construieşte propria abordare strategică pentru Arctica, inclusiv prin investiţii europene masive în Groenlanda şi prin consolidarea capacităţilor de securitate împreună cu parteneri precum Canada, Norvegia, Marea Britanie sau Islanda.

Tema Ucrainei a fost tratată, în discursul preşedintei Comisiei Europene, ca un pilon central al securităţii europene.

„Securitatea europeană şi independenţa europeană depind de ceea ce se va întâmpla în continuare în Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen, amintind că, în ciuda eforturilor diplomatice, Rusia îşi intensifică atacurile. Ea a precizat că „Europa va continua să sprijine Ucraina în toate modurile posibile” şi a exemplificat cu decizia recentă a Consiliului European de a mobiliza 90 miliarde euro pentru autorităţile centrale de la Kiev: „Aceste 90 miliarde euro arată angajamentul nostru neclintit şi solidaritatea noastră, iar noi vom fi alături de Ucraina până la o pace justă şi durabilă”.

Şefa Comisiei Europene a mai spus că, în plan economic, reducerea dependenţelor este o condiţie a independenţei strategice. „Cu cât avem mai mulţi parteneri comerciali la nivel global, cu atât suntem mai independenţi. Şi exact de asta avem nevoie acum”, a spus von der Leyen, invocând acordul cu Mercosur şi negocierile cu India. În ciuda controverselor, ea a susţinut că beneficiile vor fi majore pentru întreaga economie europeană, de la industrie şi exporturi până la securitatea aprovizionării cu materii prime, cu garanţii clare pentru protejarea sectoarelor agricole sensibile.

"Acordul ne asigură accesul la materiile prime de care are nevoie industria noastră, iar beneficiile pentru companiile europene vor fi uriaşe. Să luăm sectorul auto: exporturile europene către Mercosur pot creşte cu 20 miliarde euro ceea ce înseamnă 200%. Am putea lua în considerare substanţele chimice sau utilajele. Acordul cu Mercosur va aduce câştiguri uriaşe pentru producătorii de lactate, vin, băuturi spirtoase, ulei, şi multe altele. Am ascultat cu atenţie preocupările dumneavoastră şi pe cele ale fermierilor noştri şi am asigurat garanţii solide pentru sectoarele noastre agroalimentare sensibile. Cred că acesta este un acord care va aduce beneficii în întreaga noastră economie, în fiecare stat membru”, le-a transmis Ursula von der Leyen parlamentarilor europeni.

Discursul s-a încheiat cu un apel direct la mobilizare politică şi mentală. În final, Ursula von der Leyen a spus că actualul moment de schimbare globală „este plin de pericole, iar Europa trebuie să fie pregătită să se schimbe chiar mai repede, pentru a deveni mai independentă pentru propriul său viitor”, şi a cerut menţinerea unităţii între toate cele 27 state membre ale UE.