Vicepreşedintele PE: "Astăzi, în Europa, va fi mai dificil să fie sprijinite forţele legate de Trump"

Forţele politice europene 'conectate' cu preşedintele american Donald Trump vor avea perspective electorale mai proaste atât timp cât Washingtonul continuă să promoveze politici contrare intereselor europene, cum este cazul tarifelor, a apreciat vineri Javi Lopez (din partea Partidului Socialist Muncitoresc din Spania, PSOE - n.r.), vicepreşedinte al Parlamentului European, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat EFE cu ocazia Zilei Europei, care marchează aniversarea Declaraţiei Schuman care a pus bazele actualei Uniuni Europene, Lopez a afirmat că UE este încă în proces de 'adaptare' la schimbările pe care le-a experimentat în ultimele luni şi într-un mediu nou în care alianţele tradiţionale şi legătura atlantică 'nu mai pot fi percepute ca un dat'.

'Astăzi, în Europa, va fi mai dificil să fie sprijinite forţele legate de Trump, având în vedere haosul pe care acesta îl aduce în economia sa, precum şi agresivitatea şi ostilitatea cu care atacă valorile europene şi interesele europene cu politica sa tarifară', a explicat Lopez.

Vicepreşedintele Parlamentului European a prezis că apropierea de Trump a anumitor partide europene de extremă dreapta, printre care şi formaţiunea spaniolă Vox, 'va ajunge să aibă un cost' atât pentru ele, cât şi pentru 'cei care vor să încheie înţelegeri cu ambasadorii lui Trump în Europa', atât la Bruxelles, cât şi în capitalele europene.

'Preşedinţia lui Trump ia în mod clar o turnură mai autoritară în dinamica internă a ţării; este contrară intereselor europene şi naţionale. Va fi foarte greu să fie apărată', a apreciat el.

Totuşi, în opinia lui Lopez, impunerea de către administraţia americană a unor tarife la nivel global este un semn că Trump 'ar trebui luat în serios'. În aceeaşi măsură, vicepreşedintele PE crede că Uniunea Europeană face exact ce trebuie: să rămână calmă, să fie fermă în negocieri şi să acţioneze în mod unitar.

Întrebat dacă este de părere că negocierile vor avea succes, Lopez a remarcat că ar fi important ca ambele părţi participante la convorbiri să 'ştie exact ce vor', lucru care 'rămâne de văzut' în cazul SUA. El a făcut o paralelă cu negocierile privind Brexitul dintre UE şi Regatul Unit, unde britanicii au ajuns la negocieri fără o idee clară despre ce fel de relaţie îşi doreau cu Bruxellesul.

În orice caz, Lopez a subliniat că, în contextul actual, UE are o 'ocazie unică' în relaţia cu America Latină de a crea o 'alianţă strategică' cu parteneri care favorizează şi comerţul deschis şi structurile multilaterale şi care au economii care 'se completează foarte bine' cu ceea ce le poate oferi Europa.

''Acordul cu Mercosur ar fi marea schimbare, lucrul care ne-ar permite cu adevărat să avem o relaţie diferită cu America Latină. Ar fi cel mai important acord pe care Uniunea Europeană l-a semnat vreodată în istoria sa în sfera comercială. Votul privind acordul cu Mercosur va fi testul de turnesol pentru a stabili dacă suntem suficient de maturi şi capabili să construim autonomia strategică pe care o proclamăm cu atâta mândrie', a menţionat el.

Lopez a mai prezis că acest acord va avea o 'majoritate suficientă' în favoarea sa atunci când va fi supus ratificării de către Parlamentul European. Printre ţările UE, care trebuie la rândul lor să-l aprobe, el şi-a exprimat surprinderea că Franţa rămâne împotriva acestui acord.

În ceea ce priveşte politica externă, Lopez a subliniat că Ucraina trebuie să ajungă 'cu sprijin şi forţă' la o potenţială masă de negocieri pentru a pune capăt agresiunii ruse. Prin urmare, el a susţinut menţinerea asistenţei militare şi diplomatice şi a parcursului acestei ţări către aderarea la UE, precum şi prezenţa Bruxellesului la aceste negocieri dacă se discută despre arhitectura europeană de securitate.

El a fost însă mai critic cu poziţia Uniunii Europene în Gaza. 'În ansamblu, (poziţia UE) nu a fost la înălţimea a ceea ce se întâmpla, cu masacrele care au loc în Gaza, cu excepţii notabile', a deplâns Lopez, în opinia căruia excepţiile notabile sunt fostul înalt reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell, şi guvernele Spaniei, Belgiei şi Irlandei.