Studiu: Tendinţele mondiale din industria uleiului de măsline se reflectă tot mai clar în ţara noastră

Consumul global de ulei de măsline se află pe un trend ascendent, după doi ani complicaţi pentru producători, conform unui comunicat de presă remis redacţiei, de la care relatăm cele ce urmează. Conform International Olive Council (IOC), consumul mondial din sezonul 2023/2024 a depăşit 2,7 milioane tone, cu estimări ce urcă spre 3,06 milioane tone în 2024/2025, o creştere de aproape 10%. În acelaşi timp, ponderea consumului din Uniunea Europeană scade treptat, în timp ce ţările non-mediteraneene adoptă uleiul de măsline într-un ritm fără precedent.

Aceste mutaţii globale se reflectă direct şi în România, unde consumul de ulei extravirgin rămâne încă redus per capital, dar creşte constant, iar piaţa trece printr-un proces evident de premiumizare. Într-o piaţă dominată tradiţional de uleiul de floarea-soarelui, tot mai mulţi consumatori români încep să adopte extravirginul ca ingredient recurent, nu doar ocazional.

Deşi ţara noastră porneşte de la un consum anual mult sub media europeană, interesul pentru dieta mediteraneeană, pentru produse naturale şi pentru ingrediente neprocesate a crescut vizibil în ultimii ani. Articolele de sănătate, recomandările medicilor şi expunerea la conţinut gastronomic au împins extravirginul din zona de „lux ocazional” în zona de obicei zilnic în special în mediul urban.

„În România, oamenii încep să caute gustul viu, uleiul care spune o poveste, nu doar un produs anonim de raft. Tot mai mulţi consumatori vor să ştie de unde vine uleiul, ce soi este, cum a fost făcut şi în ce perioadă a fost recoltat”, a spus David Filipas, antreprenor şi somelier de ulei de măsline.

Conform datelor din piaţa locală, vânzările de ulei extravirgin au avut creşteri susţinute în 2023 şi 2024, în ciuda faptului că preţurile la nivel european au crescut chiar şi cu 50% într-un singur an. În ţara noastră, creşterea medie a fost mult mai redusă, aproximativ 13% (Eurostat), ceea ce a permis consumatorilor să adopte extravirginul mai rapid decât în alte pieţe.

La nivel mondial, consumatorii migrează tot mai mult către:

*uleiuri extravirgine premium, cu aciditate mică şi profil aromatic distinct;

*origini controlate, loturi unice şi trasabilitate completă;

*soiuri monovarietale, fiecare cu identitatea şi aroma sa (Koroneiki, Arbequina, Hojiblanca etc.);

*produse din recolte proaspete, unde diferenţele de terroir sunt vizibile.

Exact aceste tendinţe sunt resimţite şi în România, unde tot mai multe familii aleg extravirginul nu doar pentru salate, ci şi pentru gătit uşor, tartine, paste şi consum „de sănătate”, în linie cu recomandările nutriţionale moderne.

David Filipas, unul dintre cei mai activi promotori ai culturii uleiului extravirgin în România, a observat direct această schimbare de comportament: „România face un salt interesant: de la extravirgin folosit doar de sărbători, la extravirgin folosit zilnic. Când oamenii înţeleg diferenţa dintre un ulei generic şi un lot selectat, cu aromă, polifenoli şi identitate, devin loiali. Este o piaţă încă mică, dar extraordinar de dinamică.”

Trecerea sa către producţia de loturi proprii, selectate direct din ferme din Grecia şi Spania, este parte din acelaşi fenomen de maturizare: consumatorii români vor să cumpere de la cineva care garantează calitatea cu propriul palat, nu din cifre anonime de import.

În ultimii ani, vânzările de ulei extravirgin în România au crescut într-un ritm consistent, în special pe segmentul premium. Capacitatea de creştere pe termen mediu este mare, având în vedere:

*consumul actual redus per capital;

*ritmul rapid de educare culinară;

*migrarea consumatorilor dinspre private label către branduri cu identitate;

*importurile suplimentare generate de deficitul mediteraneean din ultimele două sezoane.

„România devine o piaţă interesantă pentru extravirgin. Creşterea vine din două direcţii: transformarea consumului ocazional în consum recurent şi migrarea către produse premium, cu poveste şi trasabilitate. Este momentul în care un brand local poate avea un cuvânt de spus”, a adăugat Cosmin Filipas.

În timp ce producătorii mediteraneeni se adaptează la un context climatic volatil, cererea globală pentru ulei extravirgin continuă să crească. Ţara noastră se aliniază acestui trend, iar antreprenorii locali care investesc în calitate, educaţie şi loturi cu identitate pot deveni repere într-o piaţă aflată în plină transformare.

„Oamenii caută astăzi autenticitate. Vor să simtă gustul viu al uleiului, nu doar să bifeze un ingredient. Asta schimbă totul, de la modul în care producem până la modul în care îl prezentăm consumatorului”, a declarat Cosmin Filipas.