VIDEO ”Mandatul nostru - protejarea intereselor acţionarilor FP”

Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 16 decembrie



”Mandatul nostru - protejarea intereselor acţionarilor FP”

(Matej Rigelnik, preşedintele Comitetului Reprezentanţilor Acţionarilor Fondului Proprietatea, şi Florian Munteanu, membru al Comitetului, într-un interviu realizat de jurnalistul Radu Soviani - partea I)

Matej Rigelnik: ”Fondul Proprietatea este bogat în active de calitate”

”Trebuie să îmbunătăţim guvernanţa corporativă, transparenţa şi să aliniem interesele managementului şi ale Comitetului Reprezentanţilor cu cele ale acţionarilor”, spune preşedintele boardului FP

Florian Munteanu: ”Am iniţiat un sondaj la nivelul acţionarilor, prin care îi rugăm să îşi exprime opinia cu privire la direcţia dorită pentru Fond”

Îmbunătăţirea guvernanţei corporative, restabilirea încrederii şi, mai ales, administrarea Fondului Proprietatea în beneficiul acţionarilor se află în centrul mandatului noului Comitet al Reprezentanţilor Acţionarilor FP, după cum reiese din interviul acordat jurnalistului Radu Soviani de Matej Rigelnik, preşedintele boardului Fondului, şi de Florian Munteanu, membru al Comitetului.

”Nu încercăm să presupunem ce vor acţionarii, ci îi întrebăm direct, iar pe baza acestui feedback vom încerca să identificăm managerul adecvat”, spune Matej Rigelnik, în condiţiile în care acţionarii Fondului Proprietatea au decis, în luna septembrie a acestui an, anularea procesului de selecţie a administratorului Fondului derulat de fostul Comitet şi reluarea acestuia de la zero, în anumite condiţii.

Radu Soviani: Matej, te rog să le spui celor care ne urmăresc cine eşti, cum ai ajuns la Fondul Proprietatea şi cum ai descrie prima ta perioadă în calitate de reprezentant al acţionarilor Fondului.

Matej Rigelnik: Fondul Proprietatea este o structură foarte cunoscută nu numai în România, ci şi în Slovenia. Mark Mobius (n.r. fostul preşedinte executiv al Templeton Emerging Markets Group) a acordat un interviu în Slovenia, în 2010, Fondul fiind considerat un model foarte viabil de afaceri, în ceea ce priveşte administrarea activelor naţionalizate. Noi nu am avut niciodată o astfel de abordare, ci am păstrat administrarea deţinerilor minoritare în companii în aria de influenţă a sferei politice, iar rezultatul a fost net inferior celui al Fondului Proprietatea.

Ulterior, odată cu listarea Hidroelectrica şi cu toate celelalte listări, am analizat dacă există oportunităţi pe piaţă. Am luat contact cu multe companii, dar, discutând cu oamenii, cunoscând Fondul Proprietatea şi tradiţia acestuia, am decis să începem să investim în FP.

Radu Soviani: Florian, te rog, povesteşte-ne pe scurt despre tine, despre Fondul Proprietatea şi despre motivul pentru care ai ajuns să te interesezi atât de mult de FP.

Florian Munteanu: În primul rând, mulţumesc pentru invitaţie. Am peste 20 de ani de experienţă profesională în finanţe, audit şi investiţii. Am lucrat pe patru continente, în zece ţări - în Africa, Asia Centrală, America de Nord (Statele Unite) şi în Europa, inclusiv în România.

Sunt investitor la Fondul Proprietatea de 15 ani şi am urmărit Fondul în tot acest timp. Experienţa mea profesională mi-a permis să învăţ foarte multe (n.r. despre FP) şi, evident, fiind un investitor pe termen lung, am încercat să analizez cât mai aprofundat, în vederea optimizării investiţiilor mele.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimul an i-a făcut pe mulţi acţionari să fie îngrijoraţi cu privire la viitorul Fondului, apropo de propunerile vechiului board, care au fost respinse de acţionari în proporţie de 97% (n.r. în adunarea acţionarilor FP din septembrie). Am considerat că este de datoria mea, în calitate de investitor cu o anumită experienţă profesională - iar mulţi acţionari mi-au solicitat acest lucru - să încerc să mă implic şi să ajut toţi acţionarii din poziţia de membru al Comitetului Reprezentanţilor, pentru a contribui la conturarea unei direcţii cât mai bune pe termen lung pentru Fond.

Radu Soviani: Fondul Proprietatea pare că se află într-un moment de inflexiune, în condiţiile în care un nou Comitet al Reprezentanţilor este în funcţiune. Fondul deţine participaţii importante la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi la Portul Constanţa, ambele putând fi considerate active de foarte mare valoare în viitor. Voi v-aţi alăturat boardului Fondului Proprietatea într-un context mai degrabă turbulent, marcat de o revoltă a acţionarilor de retail. Aţi făcut ceva revoluţionar, aţi schimbat Comitetul Reprezentanţilor şi acum sunteţi acolo. Cum aţi descrie, în câteva propoziţii, momentul preluării mandatului? Ce Fond aţi găsit şi ce Fond doriţi să construiţi?

Matej Rigelnik: Radu, trebuie să te corectez într-un punct. Nu noi, ci acţionarii sunt cei care au decis că vor o schimbare. Există 22.000 de acţionari de retail, iar peste o mie de acţionari au participat la AGA, votând cu o majoritate covârşitoare pentru demiterea fostului board. Cred că 97% dintre toţi acţionarii au votat împotriva fostei echipe a Comitetului Reprezentanţilor.

Am găsit un Fond bogat în active, de calitate înaltă, două dintre acestea fiind cele pe care corect le-ai menţionat: Aeroportul Otopeni şi Portul Constanţa. De asemenea, este un Fond bogat în lichidităţi, care cred că are circa 400 de milioane de lei în conturile bancare.

Este însă un Fond căruia îi lipseşte transparenţa şi guvernanţa corporativă adecvată. Mandatul nostru a fost clar - cel puţin aşa cum l-am înţeles din partea acţionarilor - să reconstruim guvernanţa, să restabilim credibilitatea şi să ne asigurăm că Fondul este administrat în beneficiul acţionarilor, nu al politicienilor sau al altor stakeholderi. În primul rând, că este administrat în beneficiul acţionarilor, nu în jurul intereselor lor. Pentru că, în trecut, am văzut multe lucruri care nu erau, să spunem, realizate în cel mai profesionist mod şi care indicau, de asemenea, o lipsă de guvernanţă corporativă.

Sumarizând, este un Fond bogat în active de calitate şi cu potenţial ridicat de creştere. Aeroportul Otopeni este unul dintre cele mai bune aeroporturi din Europa, fiind şi printre aeroporturile cu cea mai mare creştere de pe continent. Din perspectiva serviciilor, am călătorit în România cred că de 35 de ori. Or, cel mai redus timp de aşteptare pe care l-am experimentat într-un aeroport internaţional din Europa a fost la Otopeni, ceea ce confirmă calitatea acestuia din toate punctele de vedere.

Cu toate acestea, este necesar să îmbunătăţim guvernanţa corporativă, să creştem transparenţa Fondului şi să aliniem interesele managementului şi ale Comitetului Reprezentanţilor cu cele ale acţionarilor. Este foarte mult de muncă în această direcţie.

Florian Munteanu: Eu am o perspectivă pe termen mai lung, deoarece, aşa cum spuneam, sunt acţionar al Fondului Proprietatea de 15 ani şi, în măsura în care timpul îmi permitea, participam la adunările generale ale acţionarilor, mă întâlneam cu alţi acţionari şi adresam întrebări administratorului. Pot spune că pe unii dintre acţionari îi cunosc de zece-cincisprezece ani.

În ultimul an, foarte mulţi acţionari, inclusiv eu, am început să avem semne de întrebare în legătură cu direcţia Fondului. Mai ales în condiţiile în care direcţia prezentată părea să nu fie în concordanţă cu procedurile legislative, având în vedere că Fondul Proprietatea are o lege specială care, în contextul în care este construit acum portofoliul, nu putea fi aplicată.

În discuţiile cu acţionarii - din cei aproximativ 22.000, circa 95-97% sunt investitori individuali români - mulţi şi-au exprimat îngrijorarea, afirmând că ceea ce se întâmplă nu este în regulă. Totul a culminat cu adunarea acţionarilor din 29 septembrie 2025, în cadrul căreia, excluzând statul, care s-a abţinut, 97% dintre voturi au respins propunerea vechiului board privind schimbarea administratorului şi urmarea unei anumite direcţii, solicitând o abordare diferită, adică protejarea intereselor Fondului într-o altă manieră.

În momentul de faţă, noi, în calitate de proaspeţi membri ai boardului, am iniţiat un sondaj la nivelul acţionarilor, prin care îi rugăm să îşi exprime opinia cu privire la direcţia dorită pentru Fond, deoarece, până la urmă, toţi acţionarii trebuie trataţi în mod egal şi toţi trebuie să beneficieze în aceeaşi măsură de potenţialul şi randamentul Fondului.

Radu Soviani: Matej, Florian spunea că fiecare acţionar este important, dar recent ai vorbit public despre un sistem de tip castă în jurul Fondului Proprietatea, în care deciziile erau luate de un cerc restrâns de acţionari, în timp ce alţi acţionari erau ţinuţi la distanţă. În limba română, numim acest lucru castă sau ”gaşcă”. Ne poţi da un exemplu care să ilustreze acest sistem de tip castă şi să explici cum ai de gând să-l schimbi?

Matej Rigelnik: Mulţumesc că mi-ai explicat termenul românesc pentru sistemul de castă (...). Prin sistem de castă mă refer la o cultură a guvernanţei în care informaţiile sunt transmise în sus, dar rareori în exterior. Informaţia este menţinută în interiorul structurii, dar nu ajunge în afară, iar deciziile sunt luate în prealabil, în timp ce remuneraţia este decuplată de performanţa contabilă. Un exemplu concret îl constituie negocierile strategice, prezentate acţionarilor ca fapte deja decise. Această situaţie se încheie însă acum. Insistăm asupra unui proces decizional documentat, asupra unei comunicări la timp şi asupra unei remuneraţii strict justificate de performanţă şi de încrederea câştigată.

Cel mai bun exemplu pe care vi-l pot da provine din discuţiile cu fostul board, care nu considera că este responsabil pentru ceea ce se întâmpla cu preţul acţiunii şi cu discountul faţă de activul net, acesta fiind unul dintre cei mai importanţi KPI (n.r. Key Performance Indicator, Indicator Cheie de Performanţă) ai Fondului. Ei nu percepeau acest indicator drept un KPI important, dar, cu toate acestea, primeau remuneraţia integrală pentru poziţiile lor în Comitetul Reprezentanţilor. Există şi alte exemple, dar acesta este, probabil, cel mai elocvent.

Radu Soviani: Cum intenţionezi să schimbi această situaţie?

Matej Rigelnik: După cum am comunicat deja înainte de numirea în Comitetul Reprezentanţilor, insist să nu fiu remunerat înainte ca preţul acţiunii să ajungă la valoarea sa justă în raport cu activul net. În prezent (n.r. săptămâna trecută), acţiunile se tranzacţionează la un discount de 25-30%. Prin urmare, consider că reprezentanţii acţionarilor nu ar trebui să încaseze integral remuneraţia atât timp cât preţul acţiunilor se tranzacţionează la un discount semnificativ. De asemenea, este esenţial să vedem cum putem alinia mai bine interesele Comitetului Reprezentanţilor, ale managementului şi ale acţionarilor.

Radu Soviani: Florian, eşti investitor de peste 15 ani al Fondului Proprietatea şi, în prezent, deţii 5,5 milioane de acţiuni. În ce mod te-a influenţat acest cerc de interese, dacă există? A jucat vreun rol în decizia de a intra în Comitetul Reprezentanţilor pentru a schimba sistemul?

Florian Munteanu: Bineînţeles că da. De exemplu, la începutul anului, în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor şi ulterior prin scrisori transmise oficial către Comitetul Reprezentanţilor Acţionarilor, am adresat întrebări referitoare la procesul de selecţie (n.r. a administratorului fondului). Procesul se desfăşura de aproape doi ani, însă nu fusese comunicat nimic cu privire la cine sunt candidaţii, ce criterii de selecţie sunt utilizate şi pe ce bază sunt evaluaţi. Or, în momentul în care am formulat aceste întrebări, am primit răspunsuri evazive, neconcludente. Am primit inclusiv răspunsuri arogante, în sensul că am fi un grup de acţionari cu foarte puţine acţiuni, dar foarte vocali. În final, s-a dovedit că acel grup mic de acţionari a coagulat 98% dintre voturile exprimate. Iată ce înseamnă responsabilitatea şi dorinţa de a înţelege ce înseamnă, de fapt, să fii acţionar.

Aceasta a fost o problemă care ilustrează situaţia prezentată de Matej, respectiv existenţa unui sistem de castă sau ”gaşcă”, şi care afecta într-o foarte mare măsură interesele tuturor acţionarilor, deoarece aceste informaţii nu erau comunicate şi nu erau cunoscute în afara unui grup restrâns de persoane, care, până la urmă, nici nu erau reprezentative, întrucât nu deţineau acţiuni într-o măsură semnificativă.

Eu sunt acţionar al Fondului Proprietatea de 15 ani şi deţin în prezent 5,5 milioane de acţiuni. Desigur, ca orice investitor, am început cu mai puţin, dar am acumulat în timp, uneori şi prin reinvestirea dividendelor, având în vedere că Fondul a distribuit dividende pe care le-am reinvestit. Bineînţeles, au existat perioade mai bune şi perioade mai puţin bune, ca în orice investiţie pe termen lung. După momentul listării, Fondul a avut o evoluţie destul de sinuoasă, însă, privit într-o perspectivă mai largă, pe un interval de 15 ani, s-a dovedit a fi o investiţie foarte bună. Am văzut încă de la început potenţialul său, am avut răbdarea şi am depus efortul de a mă informa şi de a analiza această investiţie, astfel încât să fie profitabilă pentru mine ca acţionar. Dar, evident, am fost foarte frustrat de această ”gaşcă”, această castă care s-a creat mai ales în ultimii doi ani.

Radu Soviani: Cum aţi descrie adunarea acţionarilor Fondului Proprietatea din septembrie şi schimbarea Comitetului Reprezentanţilor - ca o revoluţie, ca o furtună? De asemenea, foarte important pentru acţionari, care este perspectiva voastră asupra balanţei curente de putere dintre administratorul - Franklin Templeton, Comitetul Reprezentanţilor şi acţionari?

Matej Rigelnik: Probabil cel mai adecvat mod de a descrie momentul este acesta: fostul Comitet a avut în anul 2025 numai trei şedinţe. În mai puţin de 14 zile, noul board a avut mai mult de patru întâlniri. Încercăm să schimbăm multe lucruri într-un timp rezonabil. După cum ştiţi, este în desfăşurare un proces de selecţie a administratorului, decis de adunarea generală a acţionarilor, astfel că suntem foarte constrânşi de timp. Încercăm să depunem toate eforturile pentru a reuşi în mandatul pe care ni l-au încredinţat acţionarii.

În ceea ce priveşte structura puterii, după cum s-a menţionat deja, înainte de numirea noului Comitet, percepţia boardului şi a managementului era că, într-un fel, deţineau Fondul. Nu înţelegeau pe deplin că Fondul este deţinut exclusiv de acţionari, iar concepţia despre guvernanţa corporativă era că managementul şi Consiliul ştiau mai bine decât acţionarii.

Noi vrem să schimbăm această concepţie despre modul în care funcţionează guvernanţa corporativă. De aceea am publicat chestionarul prin care acţionarii ne pot spune ce tip de strategie îşi doresc cu adevărat. Nu încercăm să presupunem ce vor acţionarii, ci îi întrebăm direct, iar pe baza acestui feedback vom încerca să identificăm managerul adecvat. Chiar credem în vocea acţionarilor, care sunt adevăraţii proprietari ai Fondului, mai ales în condiţiile în care peste 50% sunt investitori de retail români. De aceea considerăm că este important să ajungem la ei, iar feedback-ul primit de la acţionari este extraordinar. Vom publica în curând o sinteză a răspunsurilor la întrebările adresate şi, pe baza acestora, vom propune o strategie care va fi supusă votului în adunarea acţionarilor. Ulterior, sperăm să selectăm un nou manager.

Le-am cerut explicit celor de la Franklin Templeton să spună public dacă doresc să continue să administreze Fondul, dacă doresc să participe la procesul de selecţie şi care sunt termenii comerciali pe care îi propun pentru următorul mandat. I-am întrebat în mod public, pentru a răspunde public. Din nefericire, Franklin Templeton a decis să nu ofere un răspuns public. Noi, în calitate de Comitet al Reprezentanţilor Acţionarilor, am primit o scrisoare. Personal, nu înţeleg de ce Franklin Templeton nu doreşte să comunice aceste informaţii direct către piaţă, dar este începutul unui proces în care, la final, Franklin va trebui să spună pieţei ce îşi doreşte. În funcţie de acest lucru se vor decide multe aspecte, deoarece, în trecut, nu a fost clar dacă Franklin Templeton doreşte sau nu să continue. Cred însă că vom avea un mesaj destul de rapid în acest sens.

Radu Soviani: Te rog, corectează-mă dacă greşesc. În acest moment, Franklin Templeton acţionează ca un administrator interimar?

Matej Rigelnik: În prezent este în vigoare un mandat de management, deci nu l-aş numi interimar. Ne dorim însă o soluţie pe termen lung. Fondul nu poate fi administrat de la o zi la alta sau de la o săptămână la alta; trebuie să aibă o strategie clară şi un manager bine definit pentru viitorul previzibil. Prin urmare, nu l-aş numi administrator interimar, dar trebuie să ţinem cont de faptul că mandatul Franklin Templeton se încheie la data de 1 aprilie a anului viitor.

Radu Soviani: Afectează acest lucru modul în care este plătit managerul, având în vedere că mandatul este, din punct de vedere oficial, pe final?

Matej Rigelnik: Da. Încă analizăm situaţia. În prezent, Franklin Templeton este plătit cu 1,35% din capitalizarea bursieră a Fondului Proprietatea şi cu 1,75% din toate distribuţiile pe care le face Fondul către acţionari. Dacă nu apare o prelungire a mandatului şi dacă nu se semnează o nouă înţelegere, acest lucru ar însemna că Franklin Templeton va încasa 1% pe trimestru, ceea ce înseamnă 4% pe an din capitalizare.

Radu Soviani: Deci, acţionarii pot înţelege acum de ce doriţi şi aţi solicitat o poziţie transparentă şi clară în ceea ce priveşte interesul Franklin Templeton faţă de Fondul Proprietatea.

Matej Rigelnik: Lipsa de transparenţă şi termenele îndelungate servesc intereselor unor anumite structuri. Nu le-aş numi, dar oamenii pot trage propriile concluzii.

Transparenţa este lucrul cel mai important pentru noi. De aceea comunicăm şi ne adresăm investitorilor în mod public. Săptămâna trecută (n.r. acum două săptămâni) am organizat un webinar, în cadrul căruia acţionarii ne-au adresat întrebări direct. Poate că nu facem întotdeauna cea mai bună treabă, dar nu evităm dialogul şi încercăm să ne facem datoria cât mai bine. Totodată, căutăm constant feedback din partea acţionarilor pentru a îmbunătăţi anumite aspecte.

Radu Soviani: Florian, cum vezi, în acest moment, echilibrul de putere - vorbim despre administratorul Franklin Templeton, Consiliul de Administraţie şi acţionari?

Florian Munteanu: Cunosc Fondul de 15 ani, astfel că am o perspectivă istorică şi am avut ocazia să îl urmăresc pe întreaga durată a acestei perioade. Boardul a avut în componenţă o serie de oameni care au fost şi sunt reprezentativi la nivelul pieţei de capital din România - vorbim despre CEO-uri de bănci, precum Steven Van Groningen şi Omer Tetik, despre fostul ambasador al Statelor Unite în România, Mark Wittenstein, şi despre alţii. Franklin Templeton este prezent de 15 ani aici, însă, peste tot în lume, puterea reală trebuie să fie, fără îndoială, în mâinile acţionarilor, iar celelalte structuri - respectiv Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor sau administratorul - trebuie să reprezinte interesele acţionarilor într-o manieră fiduciară. În cazul de faţă, acest lucru înseamnă să pui interesele acţionarilor mai presus de orice alte interese, inclusiv de propriile interese. Iar acest lucru trebuie realizat în mod constant şi asumat. Or, după cum am văzut recent, acest mecanism nu părea să funcţioneze aşa cum ar fi trebuit. Există multe discuţii pe această temă, dar, pentru a rezuma, puterea trebuie să fie în mâinile acţionarilor.

Noi, cei care am fost numiţi în Comitetul Reprezentanţilor Acţionarilor, luăm măsuri de transparenţă, realizăm sondaje şi iniţiem discuţii deschise. În perioada în care am candidat pentru un loc în board, am fost la Cluj, la Braşov. Ne-am întâlnit cu acţionarii în Bucureşti şi am lansat invitaţii publice către acţionarii care doresc să discute cu noi, tocmai pentru că acesta este un principiu firesc de reprezentare fiduciară a intereselor acţionarilor. Toţi acţionarii au aceleaşi drepturi, proporţional cu numărul de acţiuni pe care le deţin, ceea ce înseamnă un anumit număr de drepturi de vot şi drepturi de încasare a dividendelor.

Rolul administratorul, care este definit prin contractul de administrare şi prin statutul Fondului, este de executare a mandatului, ceea ce înseamnă protejarea cât mai bună a intereselor actionarilor. Franklin Templeton are experienţa de partea sa, însă trebuie să se asigure că această experienţă nu conduce la un anumit grad de familiaritate sau la un confort excesiv. Această experienţă poate şi trebuie să fie folosită exclusiv în interesul exercitării mandatului.

(Va urma)

Notă:

Matej Rigelnik controla, în luna august a acestui an, 5,06% din drepturile de vot ale Fondului Proprietatea, prin intermediul fondurilor Axor Holding, Equinox şi Intus Invest. De asemenea, preşedintele boardului FP deţine acţiuni ale Fondului în nume propriu, potrivit raportărilor de la BVB.

Florian Munteanu deţine 5,5 milioane de acţiuni FP, conform propriilor declaraţii. Radu Soviani are, de asemenea, acţiuni ale Fondului. ”Deţin acţiuni doar în calitate de jurnalist. Vreau să fiu acţionar ca să ştiu ce se întâmplă şi pentru a avea acces la informaţii. Aşadar, nu urmăresc obţinerea unui profit din investiţia în Fondul Proprietatea, însă am un interes în acest Fond”, a precizat Soviani la începutul interviului.

Opinia Cititorului ( 13 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. aaauu..e buna asta. si inca nici-un INSTITUTIONAL nu a comentat, da coane, exact asta vrem si facem si noi......nu? .......nimic?....si nici actionarii mici nu au comentat?...ei n-au cum, au vazut prea multe. succes D-lor....succes

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Eu nu am mai vazut membri de bord care sa vorbeasca asa de bine. Imi doresc ca si faptele si rezultatele sa fie pe masura!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Felicitări la amândoi pentru transparența și comunicarea deschisă de care dați dovadă în acest interviu și nu numai!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Participația FP la Aeroporturi București valorează cca 4 mld lei, uitandu-ne la tranzacția Vinci - aeroportul Budapesta și la un multiplu de tranzacționare similar. Asta înseamnă că doar din evaluarea CNAB FP ar primi 1,25 lei/actiune

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. rumenu sărac rupt de realitatea cotidiană, mălai visează !

      că și-ți dă ție CNAB 4mld. RON ! 

      poate invers, dați voi 4mld. RON către CNAB ! 

      :

      nu sînt 400mil. RON lichidități; îs doar dividendele din anul acesta ce-s ținute în depozite bancare pe termen mai scurt de 3luni, în cuantum de 138,75mil. RON, Atât! Ìar restul de 264,85mil. RON îs ținute în cont de distribuție unde lumea are termen de 3ani să-și ridice dividendele. (anual se prescrie, deblochează 6,5mil. — 10mil. RON din acest cont). 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Neața vajeu uliul! Vajeu ce rarefiat e aerul aici la 0,5960 la tine cum e ba vajeu acolo jos la 0,50 nu mai emite tu constatări academice deoarece ai pierdut startul!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      vezi să nu te asfixiezi acolo la 0,6RON !

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Este o mare deosebire între valoarea comparată între România și Ungaria și apoi de la valoarea estimată la valoarea de piață este o cale lungă greu de parcurs la noi.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu este adevărat. Dividendele au fost deja date și nu 123 de milioane ci numai 34.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Vijeu, te rog, intră pe alte subiecte! Aici ai acoperit cam tot. Ocupă -ti timpul în mod util. Că văd că ai o grămadă...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Fara Vijeu viata e pustiu!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Hahahahahaaaaa!!!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      vrei să faci un ban sigur? și nu unul nesigur cum e cazul cu FP

      la mezălărie ! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

15 Dec. 2025
Euro (EUR)Euro5.0914
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3359
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4468
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8005
Gram de aur (XAU)Gram de aur605.1491

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mozart
Schlumberger
cofetariiledelice.ro
leonidas-universitate.ro
metalshow-tib.ro
hiperambrozia.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
le-chateau.ro
novaplus.ro
cpbucharest.ro
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb