VIDEO Românii cu credite - mai pregătiţi decât în trecut pentru o eventuală criză financiară

Consumatorii ar trebui să îşi facă o autoevaluare a vulnerabilităţii financiare în cazul în care ne-am confrunta cu o criză financiară şi imobiliară, recomandă specialiştii din piaţa creditelor. Aceştia sunt de părere că trebuie să fim atenţi la toţi paşii necesari pentru accesarea unui împrumut, chiar dacă sectorul creditării a fost mult mai stabil în ultimii zece ani.

Afirmaţiile au fost făcute în cadrul celui de-al doilea interviu din seria de podcasturi realizate la Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). În cadrul dezbaterii gazduite de CSALB, am stat de vorbă cu Anca Bidian, directorul general şi fondatorul Kiwi Finance şi cu Dragoş Nichifor, care a înfiinţat şi care conduce Bayer Credit.

Cei doi specialişti ne-au răspuns pe larg la întrebările pe care le-am adresat în legătură cu întreg procesul de creditare - care sunt costurile unui împrumut, cum ne afectează istoricul din Biroul de Credit, care este necesitatea reformării programului Noua Casă, cum să fim pregătiţi pentru o nouă criză financiară şi nu numai. Astfel, al cincilea sezon al Podcasturilor CSALB abordează o tematică inspirată din tipologia cererilor de negociere cu băncile pe care consumatorii le trimit către Centru - carduri şi plăţi, creditele bancare, fraudele, executările silite, instanţă vs soluţionare alternativă, economisire şi investiţii. Întâlnirile găzduite de CSALB reunesc, în acest an, specialişti ai sistemului bancar, brokeri de credite, executori judecătoreşti, specialişti în antifraudă etc. Dezbaterile sunt moderate de analişti financiari, lectori în educaţie financiară şi jurnalişti reputaţi din presa economică. Prin dezbaterile din acest an, CSALB îşi propune să ofere consumatorilor instrumentele necesare pentru gestionarea şi protejarea finanţelor personale într-un context macroeconomic imprevizibil.

• Anca Bidian: "Piaţa imobiliară din România are o ofertă mai mică decât nivelul ridicat de solvabilitate a cererii"

În acest moment piaţa imobiliară din România are o ofertă mai mică decât nivelul ridicat de solvabilitate a cererii, susţine Anca Bidian. Aceasta ne-a precizat: "Tot mai mulţi oameni se încadrează în condiţiile de împrumuturi ale băncilor, de câţiva ani mai mult de 90% din creditele acordate sunt în lei, iar costurile au scăzut, însă nu sunt suficiente imobile la vânzare. Pe de altă parte, creditele acordate prin programul Noua casă (n.r. fostul program Prima Casă) nu mai au sens, din moment ce acest program are un singur tip de dobândă, adică dobânda variabilă. Acum, dobânzile variabile sunt la un nivel ridicat, iar majoritatea creditelor din piaţă au şi componenta de dobândă fixă. Statul ar putea să refacă acest program şi să îl adreseze doar consumatorilor care au nevoie, adică sunt vulnerabili din punct de vedere social. Singurul «avantaj»al acestui program a rămas avansul de 5% faţă de un minim de 15% la creditele standard. Am pus ghilimele pentru că, în realitate, avansul nu trebuie perceput ca o cheltuială a cumpărătorului. De foarte multe ori clienţii vor să vină cu un avans cât mai mic posibil. Le spun mereu că avansul este, metaforic vorbind, partea mea de proprietate din casă. Dacă vin cu un avans mai mare pot să zic că «bucătăria este a mea, fără ipotecă». Un avans mai mare mă duce la o sumă mai mică împrumutată de la bancă, la o rată mai mică, poate la un termen mai scurt de achitare a creditului".

Băncile acordă credite în funcţie de calcule foarte riguroase, a menţionat Anca Bidian, explicând: "Banca nu se uită la altceva decât m-aş uita şi eu dacă cineva mi-ar cere bani cu împrumut. Adică se uită la ce vrea consumatorul să utilizeze aceşti bani şi ia în calcul dacă s-a mai împrumutat şi dacă şi-a returnat împrumutul. De exemplu, întârzierile mai mari de 30 de zile apar în Biroul de Credit. Apoi, dacă trăieşte din banii părinţilor sau dacă duce o viaţă pe credit sunt semnale de alarmă, pentru că o situaţie neprevăzută poate avea efecte negative pentru toată lumea. Şi sursele de venit sunt importante. În afară de salarii, în situaţia în care consumatorul încasează dividende, banca va analiza şi situaţia financiară a firmei. Sunt 27 de tipuri de venituri eligibile acum la bănci. Cele mai uzuale sunt salariile, pensiile, veniturile din dividende şi din chirii. (...)

Dacă eşti căsătorit ai un scor mai bun pentru că ai două venituri în familie, iar dacă ai un copil banca apreciază că eşti responsabil şi scorul creşte. Dincolo de aceste criterii, scoringul pe care îl fac băncile este o analiză internă, matematică. Nu înseamnă că primeşti două puncte dacă eşti căsătorit sau mai primeşti încă trei dacă ai un copil. Se poate întâmpla ca doi colegi de serviciu să fie la fel de eligibili la o bancă, dar unul să fie încadrat pe o dobândă mai mică dacă are un profilul de risc mai bun".

• Dragoş Nichifor: "Contractele de credit în acest moment sunt în favoarea consumatorilor"

Oamenii trebuie să ştie că un credit are două tipuri de costuri: costurile iniţiale pe care le suporţi până să contractezi împrumutul, precum notarul, evaluarea imobilului, asigurarea, care pot ajunge la aproximativ 2.000 de euro şi costurile creditului care ţin de dobânzi, comisionul de administrare permis de legislaţie sau costuri cu asigurările, arată Dragoş Nichifor. Acesta ne-a spus: "Apreciez că peste 90% din creditarea ipotecară din România în acest moment se face pe produse cu dobândă fixă în primii ani, datorită faptului că acest cost este unul rezonabil pentru clienţii băncilor. Din punctul meu de vedere, contractele de credit în acest moment sunt în favoarea consumatorilor. A trecut perioada când era nevoie să îţi angajezi un avocat ca să îţi citească contractul de credit. Din 2016 avem o etapă de normalizare a pieţei, iar dorinţa de consum a românilor a atras creşteri de peste 10% în fiecare an, pentru toate tipurile de credite. Singurul moment de stagnare a fost în 2022, când indicatorii ce compun dobânzile variabile au ajuns la valori mari. Relaţia consumatori-bănci este în echilibru, iar această bază solidă ne face să nu mai fim vulnerabili în cazul unei crize. O mare parte din datoria efectivă a românilor este în monedă naţională, ceea ce înseamnă că nu mai suntem expuşi riscului valutar, ba dimpotrivă, dacă se devalorizează leul, datoriile românilor vor deveni mai mici în corespondent valută. În plus, cei aflaţi în situaţii dificile au ajutorul CSALB. Am îndrumat familii către soluţionarea alternativă, pentru că atunci când întâmpini probleme varianta ideală este să apelezi la cineva care să vadă lucrurile clar, să nu fie parte din problemă şi să vină cu soluţii".

Un semn bun a venit şi pentru clienţii IFN-urilor de când legiuitorul a limitat dobânzile, mai subliniază Dragoş Nichifor. "Automat s-a creat o concurenţă mai justă în această piaţă şi nu mai sunt discrepanţele pe care le vedeam înainte între costurile practicate. Acum IFN-urile sunt nevoite să îşi câştige cota de piaţă şi cu alte instrumente decât prin dobândă", arată acesta, concluzionând: "Plecând de la discuţia evaluării pe care o fac băncile, aş simplifica lucrurile spunând că, în general, băncile acceptă fără probleme clienţii de nota 7-10. În cazul lor singura discuţie este dacă primesc dobânda cea mai bună din piaţă. Mai este categoria de clienţi cu nota sub 5 care, în realitate, nu vor primi finanţare de la nicio bancă, din cauza istoricului lor negativ. Categoria cea mai dinamică este cea a clienţilor cu nota 5-6, pentru care băncile se gândesc dacă îi vor sau nu drept clienţi, în funcţie de politica lor comercială şi de scoring. Aceştia pot fi refuzaţi de o bancă şi acceptaţi de alta".

• Alexandru Păunescu: "Disciplina de rambursare a sumelor împrumutate se reflectă în nivelul redus al creditelor neperformante"

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB, ne-a transmis: "O analiză comparativă a cererilor înregistrate la CSALB arată o serie de evoluţii interesante. În primele patru luni din 2025, din cele 1.065 trimise de consumatori, 830 sunt adresate băncilor şi 235 IFN-urilor, în comparaţie cu 1.250 cereri primite în perioada similară a anului trecut, dintre care 860 erau adresate băncilor şi 390 IFN-urilor. Dacă la finalul lunii aprilie 2024, din totalul solicitărilor primite, 452 de cereri (36%) aveau ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, la finalul lunii aprilie din acest an doar 190 de cereri (18%) au ca obiect ştergerea înregistrării din Biroul de Credit".

În primele patru luni din 2024, 273 de cereri solicitau băncilor radierea din BC şi 179 IFN-urilor, în timp ce anul acesta 90 de cereri cu acest obiect sunt adresate băncilor, iar 100 IFN-urilor. Altfel spus, numărul acestor cereri care nu pot fi negociate în cadrul CSALB s-a diminuat la mai puţin de jumătate, raportat la situaţia anului trecut. Numărul cererilor negociabile adresate băncilor în primele patru luni din acest an este de 740, comparativ cu 587 de cereri înregistrate în perioada corespondentă a anului trecut, ceea ce denotă o creştere de 26% în acest an a cererilor negociabile, mai spune sursa citată.

Alexandru Păunescu conchide: "După ani de zile în care am atras în mod constant atenţia asupra faptului că cererile de radiere din Biroul de Credit nu pot fi negociate în cadrul CSALB, ci trebuie adresate direct creditorilor care au făcut respectivele înregistrări, se pare că recomandările îşi produc efectele. Din această perspectivă, portofoliul de cereri înaintate de consumatori către CSALB are de câştigat, fiind eliminată o parte din «balastul» non-negociabil.

O altă concluzie se referă la ponderea în scădere a cererilor adresate IFN-urilor, doar 22% din total, faţă de 31% din total în perioada similară a anului trecut. Diminuare justificată, probabil, şi de refuzul constant manifestat de aceste IFN-uri de a intra în negocieri asistate de conciliatorii CSALB, refuz motivat de natura şi de specificul creditelor acordate de aceste instituţii de credit nebancare, creditele fiind în general de valori mici, de câteva mii de lei şi fiind acordate în majoritatea cazurilor pentru perioade foarte scurte de timp. IFN-urile îşi menţin, însă, apetitul pentru soluţionările amiabile directe cu consumatorii. Anul acesta sunt 121 de soluţionări directe ale cererilor primite de CSALB (66 soluţionate de IFN-uri şi 55 de bănci), fără intervenţia unui conciliator.

Aceste date, împreună cu creşterea în acest an (vs 2024) a volumului creditelor ipotecare, dar mai ales cel al creditelor de consum, formează imaginea unei responsabilităţi mai mari manifestate de consumatori. Disciplina de rambursare a sumelor împrumutate se reflectă în nivelul redus, în acest moment, al creditelor neperformante. Acest lucru demonstrează că tot mai mulţi oameni aleg produse bancare adecvate necesităţilor reale pe care le au, iar eforturile de plată pot fi asumate şi respectate de către debitorii persoane fizice".