COVID-19 şi creierul: noi dovezi ale efectelor de durată asupra sistemului nervos

Un studiu recent realizat de cercetătorii Institutului Pasteur din Paris, publicat în Nature Communications, scoate la iveală o concluzie tulburătoare: virusul care cauzează COVID-19 poate infecta creierul şi persista acolo până la 80 de zile după faza acută, provocând tulburări neurologice similare celor întâlnite în bolile neurodegenerative. Experimentul a fost realizat pe hamsteri, dar implicaţiile pentru sănătatea umană sunt semnificative.

• Oboseală cronică şi tulburări cognitive

Sindromul post-COVID-19 - sau „COVID de lungă durată” - este o realitate medicală care afectează milioane de oameni la nivel global. În Franţa, conform datelor de la Sante Publique France, aproximativ 4% din populaţie prezenta astfel de simptome la finalul anului 2022. Printre manifestările cele mai frecvente se numără: oboseală profundă, dificultăţi de concentrare şi memorie, anxietate, dureri de cap şi probleme respiratorii.

• Virusul persistă „în linişte” şi sabotează neuronii dopaminei

Cercetarea de la Institutul Pasteur a demonstrat că virusul SARS-CoV-2 poate rămâne activ în trunchiul cerebral, chiar şi atunci când sarcina virală este scăzută. Mai mult, el continuă să infecteze celule noi, afectând genele implicate în metabolismul neuronal şi în producţia de dopamină - neurotransmiţător crucial pentru reglarea emoţiilor şi a memoriei. „Am descoperit dereglări similare celor din boala Parkinson, în special pe calea dopaminei”, a explicat cercetătorul Anthony Coleon. Deşi poate părea că infecţia a trecut odată cu testele negative, studiul demonstrează că SARS-CoV-2 poate persista în mod silenţios în sistemul nervos central. Guilherme Dias de Melo, autorul principal al studiului, a subliniat că această cercetare oferă „primele dovezi biologice clare, în modele animale, ale efectelor pe termen lung” ale virusului asupra creierului.

• O listă de gene afectate şi cercetări pentru soluţii

Oamenii de ştiinţă au identificat o serie de gene dereglate pe termen lung, iar următorul pas este să înţeleagă cum anume afectează aceste modificări funcţionarea neuronilor dopaminergici. Această direcţie ar putea deschide drumul spre tratamente mai ţintite pentru sindromul post-COVID, care rămâne în mare parte un mister pentru medicina modernă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii reaminteşte că pandemia a provocat peste 20 de milioane de decese în întreaga lume. Totodată, se conturează tot mai clar ideea că impactul real al virusului nu se opreşte la infecţia acută, ci continuă să afecteze sănătatea fizică şi mentală mult după ce febra şi tusea dispar.

Descoperirile de la Institutul Pasteur confirmă că SARS-CoV-2 nu este doar un virus respirator, ci unul care atacă sistemul nervos în mod insidios. Liniştea aparentă de după vindecare poate ascunde o activitate virală persistentă, cu efecte neurologice serioase. În faţa acestui duşman invizibil, ştiinţa trebuie să continue lupta - nu doar pentru a combate boala, ci şi pentru a înţelege moştenirea sa tăcută.