Primul semestru, primul pachet

În prima jumătate a acestui an a continuat vârtejul de instabilitate politico-economică şi financiară demarat la alegerile prezidenţiale anulate şi la alegerile parlamentare de anul trecut. Practic, în primele şase luni ale anului curent, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, Institutului Naţional de Statistică, dar şi agenţiilor de rating internaţionale şi statisticilor Comisiei Europene, ţara noastră s-a confruntat cu o perioadă de maximă tensiune economică, financiară, politică şi socială. De la şocuri bugetare şi inflaţioniste, la demisia preşedintelui Klaus Iohannis, înlocuit de interimarul Ilie Bolojan, instabilitate guvernamentală şi crize instituţionale, ţara a pendulat între pragul unui colaps fiscal şi speranţa timidă a unei reforme autentice.

Toate acestea s-au concretizat, statistic, în deficitul bugetar care a atins 3,68% din PIB, la finalul lunii iunie, în creşterea datoriei publice care s-a apropiat de pragul de 60% din PIB şi în majorarea inflaţiei care, la finalul lunii iunie, era de 5,7%. Prin prisma acestor date, ţara noastră pare să fi ajuns la o răscruce istorică. Din această cauză, pe tot parcursul semestrului I, Banca Naţională a României a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,5%.

Alegerile prezidenţiale din luna mai, câştigate surprinzător de candidatul independent Nicuşor Dan, fostul primar general al Capitalei, au reconfigurat scena politică, iar în iunie s-a format un guvern pro-european condus de Ilie Bolojan, care a lansat primele măsuri de consolidare fiscală. În paralel, tensiunile sociale s-au amplificat, inegalităţile economice s-au adâncit, iar investiţiile au fost menţinute artificial în pofida scăderii încasărilor. Cu un guvern nou, o orientare pro-europeană şi măsuri fiscale dure, România pare să-şi regăsească traiectoria. Rămâne de văzut dacă direcţia actuală poate fi menţinută şi transformată într-un program coerent de stabilitate şi dezvoltare durabilă.

• Ianuarie: Noul an a început cu datorii, inflaţie şi un jaf de patrimoniu cu ecouri internaţionale

Luna ianuarie a debutat cu un context economic tensionat: deficitul bugetar a ajuns la 11 miliarde lei (0,58% din PIB), reflectând dezechilibre accentuate între venituri şi cheltuieli. Veniturile fiscale au fost afectate de scăderea cu 1,4% faţă de ianuarie 2024, cauzată în special de reducerea încasărilor din TVA şi fonduri europene. Cheltuielile publice au crescut cu 4,5%, majorările fiind concentrate în zona de personal (+18,6%), asistenţă socială (+12,8%) şi decontarea medicamentelor (+18,7%).

Investiţiile din fonduri externe şi interne au înregistrat reduceri semnificative, cu aproape 45% şi, respectiv, 28%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reflectând o ezitare a autorităţilor în demararea de noi proiecte în context electoral.

Citeşte Semestrul I în cifre

În plan politic şi simbolic, ianuarie a fost marcată de jaful de la Muzeul Drents din Olanda, unde mai multe artefacte dacice, inclusiv celebrul coif de la Coţofeneşti, au fost furate. Incidentul a generat o criză diplomatică şi a condus la demiterea directorului Muzeului Naţional de Istorie a României.

În domeniul fiscal, autorităţile de la Bucureşti au primit aprobarea de către Consiliul ECOFIn a planului de ajustare bugetară pe termen mediu. Estimările guvernamentale pentru 2025 prevedeau un PIB de 1.912,6 miliarde lei, cu o inflaţie în scădere spre 3,8%, însă primele date din an contraziceau optimismul proiectat în buget.

Prin prisma datelor financiare de mai sus, Banca Naţională a României a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,5% pe fondul unei inflaţii persistente.

• Februarie: Klaus Iohannis renunţă la mandatul prezidenţial prelungit, Parlamentul adoptă bugetul de stat

Luna februarie a adus două evenimente politice majore: adoptarea de către Parlament a bugetului de stat pentru 2025 şi demisia preşedintelui Klaus Iohannis.

Bugetul a fost construit pe o proiecţie de creştere economică de 2,5% şi un PIB estimat la 1.912,6 miliarde lei. Cheltuielile au fost stabilite la 802,2 miliarde lei, iar veniturile la 667,5 miliarde lei, conturând un deficit de 7% din PIB. Cheltuielile sociale şi salariale au continuat să pună presiune asupra bugetului: 169,5 miliarde lei au fost alocaţi pentru salarii, iar 242,3 miliarde lei pentru asistenţă socială. În ciuda acestor constrângeri, bugetul a inclus investiţii record de 150,5 miliarde lei.

Citeşte BVB pe plus în prima jumătate a anului; BET urcă, deficitul bugetar apasă

Guvernul a continuat programul de plafonare a preţurilor la energie până la 1 iulie 2025 pentru electricitate şi 31 martie 2026 pentru gaze, în paralel cu lansarea programelor TEZAUR şi FIDELIS care au atras peste 9 miliarde lei în luna februarie.

Pe plan politic, demisia preşedintelui Klaus Iohannis, sub presiunea unei suspendări iminente iniţiate de partidele parlamentare din opoziţie - AUR, SOS, POT şi cărora urma să li se alăture şi USR -, a generat instabilitate. În aceste condiţii, conform prevederilor constituţionale, preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, a preluat interimatul funcţiei prezidenţiale.

În plan juridic, Direcţia Naţională Anticorupţie a deschis o anchetă amplă în Portul Constanţa, iar fostul candidat Călin Georgescu a fost inculpat pentru instigare la fapte anticonstituţionale, mai precis în calitate de instigator la răsturnarea ordinii constituţionale, dar şi pentru promovarea publică a faptelor mareşalului Ion Antonescu, ale lui Corneliu Zelea Codreanu, dar şi ale Mişcării Legionare. Parchetul General a instaurat pentru Călin Georgescu măsura controlului judiciar, măsură ce a fost prelungită pe tot parcursul primului semestru. Acolitul lui Călin Georgescu, Horaţiu Potra, a fugit din ţară, iar pe numele lui instanţa a emis mandat internaţional de arestare preventivă, prin prisma gravităţii faptelor de care este acuzat, printre care se numără deţinere ilegală de armament şi spălare de bani.

• Martie: Investiţii în energie şi în agricultură, statul - în pragul instabilităţii

Prima lună a primăverii şi cea de final a trimestrului întâi a fost marcată de o intensificare a măsurilor cu caracter strategic şi electoral. Guvernul a alocat 1,2 miliarde lei pentru extinderea reţelelor de gaze, utilizând fonduri provenite din vânzarea certificatelor de emisii de carbon. În paralel, Complexul Energetic Valea Jiului a beneficiat de un ajutor de stat de peste 3,12 miliarde lei pentru închiderea etapizată a minelor până în 2032.

Pentru marii consumatori industriali de energie a fost lansată o schemă de exceptare parţială de la plata certificatelor verzi, cu un buget total de 578,4 milioane euro până în 2031. Pe fondul debutului forajelor în perimetrul Neptun Deep, ONG-uri de mediu au iniţiat procese împotriva ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care la rândul a sesizat Parchetul pentru faptul că organizaţiile respective subminează interesul naţional, iar premierul Ciolacu a acuzat ingerinţe externe în strategia energetică a ţării.

În agricultură, Executivul a aprobat sprijin de 1,5 miliarde lei pentru fermieri, inclusiv 600 milioane lei pentru crescătorii de animale şi 400 milioane lei pentru agricultori.

Programul Start-Up Nation pentru mediul de afaceri a fost relansat cu 440 milioane euro din fonduri europene, vizând sprijinirea a 7.500 de antreprenori.

Guvernul şi-a continuat politica de împrumuturi din piaţă şi în luna martie, programele Fidelis şi Tezaur atrăgând la bugetul de stat 4,3 miliarde lei ce au fost utilizaţi pentru acoperirea deficitului.

La nivel strategic, CSAT a aprobat majorarea bugetului apărării şi achiziţia unei corvete multirol, achiziţie directă de la o companie din Turcia.

Pe scena politică tensiunile s-au amplificat după respingerea de către Biroul Electoral Central şi Curtea Constituţională a candidaturilor lui Călin Georgescu şi a Dianei Iovanovici Şoşoacă, urmate de proteste violente din partea susţinătorilor lui Georgescu, care s-au lăsat cu anchete penale.

Tot în luna martie, gruparea paramilitară "Vlad Ţepeş" - apropiată Moscovei şi printre ai cărei lideri se număra şi generalul în rezervă Radu Theodoru - a fost destructurată de DIICOT, iar membrii săi au fost acuzaţi de complot şi legături cu agenţi străini.

• Aprilie: Sub spectrul alegerilor prezidenţiale din luna mai, reformele bugetare au fost tergiversate

Luna aprilie a fost marcată de o efervescenţă pre-electorală ce a determinat autorităţile să amâne măsuri fiscale esenţiale pentru consolidarea bugetară. Deşi premierul şi ministrul Finanţelor au semnalat nevoia stringentă de reducere a cheltuielilor publice, Guvernul a lansat o serie de noi programe sociale şi scheme de ajutor.

Veniturile bugetare au crescut cu 16% faţă de aprilie 2024, atingând 59 miliarde lei, în timp ce cheltuielile s-au redus cu 1 miliard lei. Deficitul bugetar cumulat a ajuns la 2,95% din PIB. A fost adoptată o cotă diferenţiată de impozitare pentru construcţiile speciale, iar Ministerul Apărării a primit facilităţi bugetare pentru recrutare.

Guvernul a lansat în paralel noi granturi pentru producătorii agricoli (342 milioane lei pentru legume, 1,5 milioane pentru crescătorii de animale care au în îngrijire porci din rase autohtone), înfiinţand şi un mecanism de împrumuturi din Trezorerie pentru cofinanţarea proiectelor europene, cu o alocare de 1,5 miliarde lei.

Deşi Executivul a adopat, la finalul lunii aprilie, modificări la legea privind guvernanţa corporativă pentru întreprinderile publice, cu accent pe transparenţă şi pe criterii de selecţie, în realitate lucrurile au stagnat şi AMEPIP nu a mai desfăşurat nicio activitate reală în ultimele trei luni ale primului semestru al anului curent.

Tot în luna aprilie, guvernul Ciolacu a adoptat un act normativ privind simplificarea autorizaţiilor de construcţii pentru dinamizarea investiţiilor publice realizate din fonduri europene şi din fonduri de la bugetul de stat. Prin prisma nevoii de creştere permanentă a veniturilor bugetare, Ministerul Finanţelor a raportat la finalul primelor patru luni ale anului 2025 că prin emisiunile TEZAUR şi FIDELIS a atras peste 8 miliarde lei la bugetul de stat, sumă menită să acopere o parte din deficitul bugetar.

• Mai: Nicuşor Dan - preşedinte, Marcel Ciolacu demisionează, economia naţională stagnează

Alegerile prezidenţiale din 4 şi 18 mai 2025 au reprezentat o divizare în societatea românească, dar şi în arhitectura politică a ţării. Nicuşor Dan a câştigat în faţa lui George Simion, după ce, în primul tur din 4 mai, candidatul AUR avea 20% în faţa viitorului preşedinte al ţării. Primul tur a reprezentat un şoc pentru partidele tradiţionale atât timp cât PSD şi PNL nu au reuşit să îşi determine electoratul să îl împingă în turul II pe candidatul lor comun, Crin Antonescu. Acest lucru a determinat demisia, începând cu 6 mai, a lui Marcel Ciolacu din funcţia de şef al Guvernului şi de preşedinte al PSD. În urma demisiei lui Ciolacu, funcţia de prim-ministru interimar a fost preluată de Cătălin Predoiu - vicepremier şi ministru de Interne, iar funcţia de preşedinte interimar al PSD a fost preluată de Sorin Grindeanu. Cutremur politic a fost şi la USR, unde Elena Lasconi, prin prisma scorului slab înregistrat la alegerile prezidenţiale a demisionat din funcţia de preşedinte al respectivei formaţiuni politice, funcţie ce a fost preluată interimar de Dominic Fritz, care ulterior a fost ales preşedinte cu drepturi depline de membrii USR.

Prin prisma acestor mişcări pe scena politică, deficitul bugetar a urcat în luna mai la 3,39% din PIB, în ciuda creşterii veniturilor fiscale cu 14%. PIB-ul a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, iar deficitul de cont curent a ajuns la 7,6 miliarde euro. Investiţiile străine directe au scăzut, iar dezechilibrul comercial s-a adâncit.

Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu a aprobat în luna mai bugetele unor companii de stat strategice (Poşta Română, CFR, CNI, Romtehnica, Loteria Română), a dispus realizarea unor investiţii de 7,8 miliarde lei în infrastructura feroviară şi a acordat 500 milioane lei pentru infrastructura aeroportuară, pentru acoperirea cheltuielilor nerambursate de Comisia Europeană deoarece investiţiile la câteva aeroporturi din ţară nu s-au încadrat în termenul maxim de 31 decembrie 2023, fiind finalizate abia în cursul anului 2024.

Tot în cursul lunii mai, Ministerul Finanţelor a acordat ajutoare de stat de peste 1 miliard lei pentru industria chimică, auto, agroalimentară şi aeronautică.

Pe plan social, consemnăm în luna mai dezastrul de la Salina Praid, care a fost inundată de pârâul Corund în urma precipitaţiilor puternice, dezastru care a scos încă o dată în evidenţă vulnerabilitatea infrastructurii critice, necesitând intervenţii europene şi sprijin guvernamental de urgenţă.

• Iunie: Guvernul Bolojan se naşte greu, reforme fiscale dure şi o radiografie bugetară alarmantă

Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu a rămas în funcţie 47 de zile, deoarece noua coaliţie de guvernare, alcătuită din partidele pro-europene - PSD, PNL, UDMR, USR şi Grupul Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor -, a căzut greu de acord cu privire la programul de guvernare şi la ce este de făcut urgent pentru corectarea deficitului bugetar şi pentru a îndepărta spectrul ameninţării cu retrogradarea ţării noastre la gradul junk - nerecomandată investiţiilor - de către agenţiile internaţionale de rating.

Cu toate acestea, în 23 iunie Parlamentul a învestit Guvernul Ilie Bolojan, care şi-a intrat în atribuţii în aceeaşi zi, după ce a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Noul prim-ministru, Ilie Bolojan, a anunţat imediat măsuri de austeritate: creşterea TVA de la 19% la 21%, accize majorate, limitarea sporurilor şi reducerea cheltuielilor bugetar. În paralel cu aceste măsuri, noul Executiv a dispus prelungirea plafonării adaosului comercial la alimente până la 30 septembrie (măsură ce a fost introdusă în iulie 2023) şi a aprobat acordarea de vouchere/tichete de energie de 50 lei/lună pentru 2,5 milioane de consumatori vulnerabili (impact bugetar: 1 miliard lei), prin prisma reliberalizării pieţei de energie electrică începând de la 1 iulie 2025.

Potrivit Ministerului Finanţelor, execuţia bugetară la finalul lunii iunie, adică pe primele şase luni ale anului 2025, arată un deficit de 69,80 miliarde lei (3,68% din PIB), în creştere faţă de anul anterior (63,67 miliarde lei). Deşi veniturile bugetare au crescut cu 12,7%, ajungând la 310,52 miliarde lei, impulsionate de impozitul pe salarii şi fondurile europene, cheltuielile totale s-au ridicat la 380,32 miliarde lei, cu 12,1% mai mari decât pe primul semestru din 2024, reflectând creşteri la cheltuielile de personal (85,46 miliarde lei), cu asistenţă socială (126,57 miliarde lei), cu plata dobânzilor (25,23 miliarde lei), cu investiţiile (50,44 miliarde lei) şi cu cofinanţarea proiectelor derulate din fondurile europene (29,91 miliarde lei).

Toate acestea, în contextul în care, la finalul lunii iunie, ANAF a raportat venituri nete colectate de 245,22 miliarde lei, în creştere cu 12,2% faţă de 2024. Cu toate acestea, nivelul datoriei publice este prognozat să ajungă la 60% din PIB, ceea ce reprezintă o ameninţare fiscală semnificativă.

Pe plan politic, la summitul NATO de la Haga a fost luată decizia prin care statele membre se obligă să aloce 5% din PIB pentru apărare până în anul 2035, decizie care impune o reconfigurare a bugetului de stat pentru următorii zece ani. La acelaşi summit, guvernul olandez a anunţat donarea a 18 avioane F-16 pentru Forţele Aeriene Române.

După summitul NATO, preşedintele Nicuşor Dan a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, şedinţă în care evaziunea fiscală a fost inclusă în sfera ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

Pentru luna iunie, mai menţionăm că au expirat mandatele a trei judecători de la Curtea Constituţională, în locul lor fiind numiţi Mihai Busuioc - fostul preşedinte al Curţii de Conturi, Csaba Asztalos - fostul preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Dacian Dragoş - unul dintre avocaţii care au susţinut cauza statului român la Tribunalul de Arbitraj Internaţional în dosarul Roşia Montană. Preşedinte al Curţii Constituţionale, după plecarea din funcţie, la expirarea mandatului, a lui Marian Enache, a fost aleasă doamna Simina Tănăsescu, membru al CCR din 2019. În locul lui Mihai Busuioc, noul preşedinte al Curţii de Conturi este Mirela Călugăreanu, fost preşedinte al ANAF, iar în locul lui Csaba Asztalos, preşedinte al CNCD ar urma să fie numită o persoană desemnată de USR.