Volkswagen pregăteşte concedieri masive la nivel global

Grupul Volkswagen intenţionează să concedieze 100.000 de angajaţi la nivel global şi să închidă patru fabrici din Germania, într-un plan de reorganizare fără precedent, arată un articol publicat vineri de site-ul german Manager Magazin şi preluat de Euronews.

Volkswagen, care are în prezent aproximativ 657.000 de angajaţi în întreaga lume, analizase anterior reducerea a circa 50.000 de posturi până în anul 2030, un obiectiv considerat deja istoric prin amploarea sa. Noile informaţii din interiorul companiei obţinute de sursa citată indică însă faptul că directorul executiv Oliver Blume doreşte să dubleze acest plan, ajungând la eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă, într-o încercare de a readuce compania pe o traiectorie sustenabilă din punct de vedere financiar. Conform surselor citate, Oliver Blume a prezentat deja Consiliului de Administraţie un amplu plan de restructurare. Unul dintre angajaţii Volkswagen a susţinut pentru sursa citată că documentul-cheie nu conţine intenţionat un număr exact de concedieri, pentru a permite ajustări ulterioare în funcţie de evoluţia negocierilor şi a contextului economic.

Restructurarea nu se limitează însă la reducerea personalului. Volkswagen ar urma să închidă, pe termen mediu, patru unităţi de producţie importante din Germania. Este vorba despre fabricile din Hanovra, Zwickau şi Emden, precum şi despre uzina Audi din Neckarsulm, landul Baden-Wurttemberg. Potrivit planului analizat, activitatea de producţie din aceste locaţii va înceta după încheierea ciclului de fabricaţie al modelelor care sunt produse în prezent. Rămâne însă neclar în ce mod ar putea fi implementate asemenea măsuri, având în vedere că la Volkswagen există în prezent o garanţie a locurilor de muncă valabilă până la sfârşitul anului 2030, iar la Audi această protecţie se extinde până la finalul anului 2033, fiind prevăzută în acordurile colective de muncă.

Planurile conducerii merg însă şi mai departe. Sursele citate susţin că grupul pregăteşte o reorganizare structurală profundă, prin separarea mărcii Volkswagen şi a diviziei de componente în companii independente. O astfel de restructurare ar facilita, în viitor, listarea unor entităţi sau mărci desprinse din grup pe pieţele de capital, oferind companiei o flexibilitate financiară mai mare şi posibilitatea de a atrage investiţii suplimentare.

Această reorganizare radicală nu apare însă din senin, ci reprezintă punctul culminant al unei crize structurale care afectează constructorul german de mai mulţi ani. Rezultatele financiare din primul trimestru al anului 2026 confirmă dificultăţile prin care trece grupul. Profitul net s-a prăbuşit cu 28%, până la 1,56 miliarde de euro, în timp ce veniturile au scăzut cu 2%, ajungând la 75,7 miliarde de euro.

Directorul financiar al companiei, Arno Antlitz, a transmis atunci unul dintre cele mai dure avertismente din ultimii ani privind situaţia Volkswagen. „Reducerile de costuri planificate până acum nu sunt suficiente. Dacă nu reuşim să atingem acest obiectiv, ne punem în pericol viitorul”, a declarat acesta.

Presiunile asupra grupului sunt amplificate şi de factorii externi. Noile tarife vamale impuse de Statele Unite generează, potrivit lui Antlitz, costuri suplimentare de aproximativ patru miliarde de euro anual pentru Volkswagen. În acelaşi timp, constructorul german pierde teren pe cea mai importantă piaţă individuală a sa, China, unde vânzările au scăzut cu 20% în primul trimestru din 2026. În paralel, producătorii chinezi, în special BYD, îşi consolidează poziţia pe piaţa internă şi îşi accelerează expansiunea în Europa, intensificând presiunea concurenţială asupra constructorilor europeni.

În acest context, planul de restructurare pregătit de Oliver Blume este considerat de numeroşi analişti drept cea mai radicală transformare din istoria Volkswagen. Dacă va fi implementat integral, acesta va modifica profund structura unuia dintre cei mai mari producători auto din lume, cu implicaţii majore atât pentru industria auto germană, cât şi pentru piaţa europeană a muncii, într-o perioadă în care întregul sector traversează una dintre cele mai dificile şi mai rapide transformări din ultimele decenii.