WSJ: BCE A ÎNCEPUT SĂ CUMPERE OBLIGAŢIUNI GUVERNAMENTALE DE LA EA ÎNSĂŞIBanca Centrală Europeană urcă neabătută şi independentă către culmile nebuniei

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional / 05 septembrie 2016

Banca Centrală Europeană urcă neabătută şi independentă către culmile nebuniei

Albert Einstein ar fi dat altă definiţie nebuniei dacă ar fi trăit în zilele noastre. Marele fizician spunea că "nebunia este să faci acelaşi lucru la nesfârşit, dar să aştepţi rezultate diferite".

De la declanşarea crizei financiare globale, principalele bănci centrale încă mai cred că reluarea creditării ar trebui să rezolve o problemă creată de supraîndatorarea firmelor, gospodăriilor şi guvernelor, iar pentru atingerea acestui obiectiv au adoptat măsuri disperate, aflate la limita legalităţii şi dincolo de orice limită a bunului simţ şi a legilor economice.

Deoarece rezultatele contrazic, de cele mai multe ori, ceea ce scrie în cărţile de macroeconomie că ar trebui să se întâmple, "ofensiva" pentru înfrângerea crizei s-a accentuat la nivel psihologic. Un articol recent de pe site-ul Business Insider îl citează pe Scott Colyer, director executiv şi de investiţii la Advisors Asset Management, care a declarat că "toţi ar trebui să înceteze să acţioneze ca şi cum lumea se va sfârşi".

Dar cum ar putea populaţia şi investitorii să urmeze acest sfat, când tocmai marile bănci centrale "acţionează ca şi cum lumea s-ar sfârşi"?

BCE este ultimul exemplu în acest sens. Programul său de relaxare cantitativă, extins recent şi la achiziţia obligaţiunilor emise de companii, a condus la apariţia unui deficit de obligaţiuni guvernamentale pe pieţe.

Soluţia? "Se pare că BCE a început să cumpere indirect obligaţiuni guvernamentale de la ea însăşi", după cum arată o analiză a băncii de investiţii Jefferies, preluată de Wall Street Journal.

Programul QE al BCE se derulează prin intermediul unor bănci centrale din zona euro, care au stabilite limite de achiziţii în funcţie de emitentul obligaţiunilor şi randamentul acestora. Dar băncile centrale nu doar cumpără, ci şi vând obligaţiuni guvernamentale, aceste activităţi având ca scop administrarea eficientă a rezervelor denominate în euro, conform analiştilor de la Jefferies.

Odată revenite pe "piaţă", obligaţiunile pot fi cumpărate din nou de băncile centrale naţionale din Eurosistem. "Una dintre căile prin care a fost implementat programul QE, mai ales la nivelul ţărilor unde apare problema deficitului de obligaţiuni, o reprezintă achiziţionarea obligaţiunilor de către o bancă centrală de la ea însăşi sau de la alte bănci centrale din Eurosistem", se arată în analiza băncii americane de investiţii.

Concluzia "nebunească" a analiştilor de la Jefferies este rezultatul unei comparaţii între valoarea obligaţiunilor guvernamentale din bilanţul BCE şi ritmul achiziţiilor, care este mult mai mare decât dinamica stocului.

Pare o nebunie? Deloc. Ceea ce a ajuns să facă Banca Centrală Europeană chiar este o nebunie, iar materializarea promisiunii lui Mario Draghi, de a face totul pentru susţinerea monedei unice europene, a depăşit demult nu doar limitele impuse de tratatele europene, ci şi ale unei minime logici economice.

La cererea WSJ, BCE a răspuns că banca de investiţii americană nu a luat în calcul anumite obligaţiuni eligibile pentru programul său de tipărire, dar nu a răspuns transparent cu privire la criteriile de eligibilitate. De asemenea, un purtător de cuvânt al BCE a declarat că băncile naţionale nu pot cumpăra direct obligaţiuni de la alte bănci naţionale din Eurosistem, după cum mai scrie WSJ, dar a precizat că "obligaţiunile vândute în cadrul operaţiunilor de administrare a rezervelor sunt eligibile pentru QE".

După cum se observă din "conversaţia" dintre WSJ, Jefferies şi BCE, concluziile băncii americane de investiţii nu au fost respinse scurt şi categoric, astfel încât să fie eliminate speculaţiile cu privire la adevărata dimensiune a programului de tipărire din zona euro.

Oricum, datele oficiale de la BCE, în special cele privind lichiditatea excedentară din sistemul bancar al zonei euro par să susţină ipoteza analiştilor de la Jefferies.

De la mijlocul anului 2014, bilanţul BCE a crescut cu 60%, până la 3,33 de trilioane de euro (vezi graficul 1), în timp ce lichiditatea excedentară a crescut de peste 5 ori şi a depăşit pragul de un trilion de euro la începutul lunii septembrie 2016 (vezi graficul 2).

Şi de parcă toate aceste "achiziţii" de obligaţiuni prin tipărire nu ar fi fost de ajuns, "BCE ar putea fi forţată în curând să urmeze exemplul Băncii Japoniei şi să cumpere acţiuni ale companiilor", conform unei analize Reuters.

Din păcate pentru BCE, calea preferată de Banca Japoniei pentru manipularea bursei, achiziţia acţiunilor emise de fondurile de investiţii ETF (Exchange-Traded Fund), poate fi urmată cu greu în Europa, din considerente practice şi politice. "Cum poţi cumpăra un indice care favorizează toate ţările din zona euro?", întreabă Peter Dixon, economist la Commerzbank, în condiţiile în care "BCE nu doreşte să fie acuzată că favorizează anumite pieţe".

ETF-urile reprezintă un tip de fonduri de investiţii care deţin activele de bază (n.a. acţiuni, valute, contracte futures pentru materii prime, aur), iar proprietate asupra acestor active este divizată în acţiuni, care sunt listate pe bursele internaţionale. Acţionarii unui ETF deţin doar indirect activele de bază şi nu pot cere răscumpărarea acţiunilor în astfel de active, dar au dreptul de a primi dividende, dobânzi şi valoarea reziduală în caz de lichidare a fondului.

Dincolo de problemele politice, o astfel de acţiune a BCE poate conduce la un rezultat mult mai grav: naţionalizarea pieţelor de capital. Analiştii de la CLSA (Credit Lyonnais Securities Asia), companie de brokeraj şi investiţii financiare din Hong Kong, au scris recent despre faptul că "Banca Japoniei naţionalizează piaţa de capital" prin cumpărarea masivă a acţiunilor listate la Tokyo. În plus, "eliminarea mecanismului de descoperire a preţurilor are ca efect, până la urmă, pierderea apetitului pentru investiţii", se mai precizează în raportul CLSA.

CLSA a observat că achiziţiile ETF-urilor la Tokyo au favorizat acţiunilor companiilor mari din indicele Nikkei 225. Un plan similar în Europa va conduce, probabil, la acelaşi rezultat, însă nu trebuie uitat că marile companii europene sunt deja favorizate de BCE prin cumpărarea obligaţiunilor emise, care le oferă, astfel, acces la costuri de finanţare zero sau negative.

În timp ce guvernele şi marile companii "beneficiază" de dobânzi negative, consumatorii nu au asemenea "drepturi", deoarece "dobânzile negative pentru creditele acordate gospodăriilor ar fi o perversiune economică, total potrivnică naturii economice a creditului", conform unei declaraţii recente a lui Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Austriei, preluate de Reuters.

Dar cum este posibilă o astfel de discriminare în Europa şi, mai ales, de ce oficialii BCE nu consideră că toate dobânzile negative reprezintă o "perversiune economică", indiferent cui sunt destinate?

Oare chiar mai crede cineva că zona euro şi Uniunea Europeană mai pot ieşi din marasmul economic şi financiar, când este tot mai clar că Banca Centrală Europeană se apropie neabătută şi independentă de culmile nebuniei?

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. BCE se modeleaza dupa Banca Japoniei. Caderea va fi de durata...

    1. Nu, caderea va fi definitiva.

      dar va fi nasol. Pt multi. Unde nu-i minima moralia....

      Moartea e definitiva.

    "toţi ar trebui să înceteze să acţioneze ca şi cum lumea se va sfârşi".

    Corect. Luati la intamplare niste titluri de pe orice sait financiar. Vedeti ce previziuni au greii pietelor si nu de acum, ci de vreo 5 ani. Vedeti si comentariile de mai sus :))) Si atunci? BC saracele fac ce pot si dau mesaje de incurajare, nu pot ele sa faca investitiii in locul firmelor. Ele nu se comporta ca si cum ar fi sfarsitul ci ele au evitat ca sfarsitul sa vina.

    Pe de alta parte marile companii isi vad de treaba in stilul business as usual (vezi investitii, relocari, deschideri de noi puncte de productie, vanzari record etc) . Datoriile alea sunt o problema, plus forta de munca si imbatranirea populatiei, costurile sociale etc. La astea trebuie gasita o solutie. 

    1. Bancile centrale au accelerat sfarsitul, nicidecum nu l-au evitat. Comportamentul de business nu poate fi decat as usual, iar bancile centrale il cunosc. Sa nu-mi spui ca bancile centrale au mizat pe un comportament de business unusual, pentru ca asta ar fi dovada prostiei lor.

      De cand bancile centrale "au evitat sfarsitul", datoria mondiala s-a multiplicat, randamentul investitiilor a coborat pana la a le face irationale, iar BCE, vorba autorului acestui articol, urca pe culmile nebuniei. 

      Tradere, avem cumva pareri similare. Spre deosebire de alte razboaie ale Americii, din ultimele se pot transmite detalii care deranjeaza masiv. Se afla ca nu sunt arme de distrugere in masa, etc. Asta pentru ca exista smartfoane si Internet. Ceea ce nu exista in anii 90. Atunci doar CNN avea monopolul informatiei.

       

      La fel si in aceasta criza economica. In cele anterioare aveai doar WSJ si Economist. Acum ai o sumedenie de bloguri pe care nu le mai poti sorta. Toti nebunii scriu acum despre economie si prezic apocalipsa. Patronii nu sunt mari creiere. In fapt, majoritatea patronilor sunt niste mediocri intelectual, fara pregatire academica deosebita (poate au luat nota de trecere in facultate, daca o au si pe aceea). Si citesc tampenii pe bloguri din care rezulta ca va disparea specia umana din cauza crizei si datoriilor. Si daca il asculti pe Make auzi ca sunt zeci de trilioane de bani de buzunar si datorii cat planeta Jupiter. Si ca bailinul te va lasa fara haine, gol in strada. Si nici o coaja de paine nu vei avea. 

      Cum pe cei mai multi patroni nu ii duce prea mult capul sa conteste pe "analisti", ce sa faca? 

      Make nu are cum sa stie la cit se ridica banii de buzunar si nici la cit se ridica datoria planetara, dupa cum nu are cum sa stie ca au existat Stefan cel Mare, Mihai Eminescu si Aurel Vlaicu. Australia nu se gaseste in bucataria mea, sa-ti atest eu ca exista acest continent, pe care nu am pus vreodata piciorul.

      In schimb, informatiile astea se gasesc in manualele scolare si, deocamdata, nu am motive sa le suspectez drept false. 

      Informatiile despre zecile de trilioane de dolari drept bani de buzunar si cuantumul total al datoriilor planetare se gasesc in studiile publicate de departamentele de analiza ale unor banci bine cotate, (vor fi fost preluate si pe bloguri, dar nu stiu asta), studii la fel de verosimile ca manualele scolare.

      Prin mine insumi, nu-ti pot certifica decit ca, in bucataria mea se gasesc 4 tigai cu teflon si ca uneia i s-a rupt minerul. 

      Ai dreptate, bail-in-ul ne va aduce prosperitate. Sfatul meu este sa-ti faci bail-in singur, nesilit de nimeni: da-ti toti banii bancii, ca sa devii prosper mai repede.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

23 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9257
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0852
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4639
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6702
Gram de aur (XAU)Gram de aur234.5622

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro