Zelenski: Orice compromis teritorial cu Rusia trebuie validat de poporul ucrainean

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că orice compromis privind regiunile estice aflate sub presiunea negocierilor cu Rusia trebuie să fie „echitabil” şi aprobat prin alegeri sau referendum, relatează mass-media, de la care transmitem cele ce urmează. „Poporul ucrainean va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri, fie prin referendum, poziţia trebuie exprimată de popor”, a subliniat Zelenski.

Liderul de la Kiev a precizat că două puncte sensibile rămân „nerezolvate” în discuţiile cu Statele Unite privind încetarea războiului: controlul asupra regiunii Doneţk, epicentrul luptelor, şi statutul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de trupele ruse.

Zelenski a confirmat presiunile Washingtonului pentru un acord „cât mai rapid” şi a dezvăluit unele dintre propunerile americane: retragerea forţelor ucrainene din teritoriile pe care le mai controlează în Doneţk, în schimbul angajamentului ca trupele ruse să nu avanseze în acea zonă. SUA ar sugera şi crearea unei „zone economice libere” sau „zone demilitarizate” în partea regiunii Doneţk abandonată de Kiev. „Cine ar guverna acest teritoriu nu ştiu”, a spus Zelenski.

În contrapondere, Washingtonul ar propune retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Harkov şi Dnipropetrovsk - dar nu şi din Herson şi Zaporojie, două regiuni revendicate oficial de Moscova.

Zelenski a anunţat că a avut o discuţie „constructivă şi aprofundată” cu oficiali de rang înalt ai administraţiei Trump despre garanţiile de securitate cerute de Ucraina. La convorbire au participat secretarul de stat Marco Rubio, ministrul apărării Pete Hegseth, emisarul special Steve Witkoff şi Jared Kushner.

La aproape o lună după prezentarea planului de pace al lui Donald Trump, Wall Street Journal dezvăluie existenţa unor anexe „nepublice” care pot remodela harta economică a Europei. Documentele propun:

*accesul companiilor americane la peste 200 de miliarde de dolari din activele ruseşti îngheţate, pentru investiţii în Ucraina, inclusiv un „mega-centru de date” alimentat de centrala nucleară Zaporojie;

*o „ieşire din izolare” a economiei ruse prin investiţii americane în pământuri rare, petrol arctic şi alte sectoare strategice;

*restabilirea fluxurilor energetice ruseşti către Europa.

Pentru liderii europeni, aceste propuneri riscă să creeze o dependenţă economică periculoasă şi să contravină sancţiunilor actuale împotriva Moscovei.

În paralel cu discuţiile diplomatice, Rusia îşi intensifică războiul hibrid pe continent. Consilierul Kremlinului Serghei Karaganov a avertizat recent că acţiunile actuale sunt doar „preludiul unui conflict mai amplu” cu Europa.

Potrivit Centrului CSIS, atacurile atribuite GRU - inclusiv tentative de sabotare a infrastructurii critice - s-au triplat între 2023 şi 2024. Financial Times relatează că autorităţile europene au dejucat comploturi care vizau deraierea trenurilor, otrăvirea rezervelor de apă şi golirea unui baraj.