Judeţul Iaşi este un punct-cheie de legătură între Europa, zona de est a României şi vecinătatea estică, aflată în reconstrucţie, iar conectarea directă a regiunii la reţelele paneuropene de decizie, inovaţie şi dezvoltare sunt critice pentru următoarea etapă de dezvoltare a României, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Acestea sunt principalele concluzii ale unei analize Paneuropa România, dezbătute în cadrul unei conferinţe organizate la Iaşi. Concluziile vizează conturarea unui cadru de acţiune paneuropean pentru poziţionarea Iaşului ca hub de conectare europeană.
Potrivit sursei, în contextul actual, în care extinderea UE spre Est şi reconstrucţia Ucrainei dobândesc dimensiuni geostrategice majore, Iaşul are potenţialul de a deveni primul hub logistic, energetic şi digital de graniţă al Uniunii Europene. Propunerile formulate de comunitatea locală de afaceri si de cea asociativa includ iniţiative precum:
-Accelerarea proiectelor de autostrăzi A7 şi A8, care nu sunt doar proiecte naţionale, ci coloana vertebrală a conectivităţii dintre Uniunea Europeană şi frontiera estică. A8 leagă Iaşul de Coridorul IX paneuropean, în timp ce A7 asigură fluxul logistic Nord-Sud, între graniţa ucraineană şi Marea Neagră, făcând din Iaşi o intersecţie strategică de importanţă deosebita.
-Construirea unui centru SMR (Small Modular Reactors) în nodul hidroenergetic Stânca-Costeşti - o premieră pentru regiunea Nord-Est, cu potenţial de a transforma Iaşul într-un vector al tranziţiei energetice europene.
-Amenajarea navigabilă a râului Prut - "autostrada albastră” a Estului, legând Moldova de porturile Dunării, susţine obiectivul UE de creştere cu 25% a transportului fluvial până în 2030 (Directiva 2017/2397), dar şi securitatea alimentară şi logistică în regiune;
-Reincluderea Iaşului în Reţeaua LEA 400 kV, care ar asigura un al doilea inel energetic strategic interoperabil România-Republica Moldova;
-Înfiinţarea unui hub logistic intermodal, cu acces la ecartament larg pentru Ucraina şi Moldova, dar şi la viitoarea Autostradă A8 şi Aeroportul Iaşi - poziţionând Iaşiul drept poartă europeană pentru reconstrucţia Ucrainei.
"Europa de azi nu se mai construieşte doar la Bruxelles - ci prin noduri regionale care gândesc strategic şi acţionează coordonat. În acest sens, Iaşul poate deveni laboratorul de politică paneuropeană de la graniţa estică a UE, dacă reuşim să consolidam parteneriate între administraţie, business, universităţi şi structurile europene,” a declarat la Iaşi Alexandru Nazare, Preşedinte Paneuropa România.
Potrivit analizei, Moldova nu are prevăzut nici un centru de date guvernamentale în strategia naţională IT, deşi Iaşul este unul dintre cele mai mari huburi software ale ţării. De asemenea, potrivit datelor disponibile, peste 500.000 ha de teren agricol ar putea fi irigate prin amenajarea râului Prut, cu impact direct în strategia de rezilienţă alimentară a UE, iar 20 de linii de cale ferată cu ecartament mixt - unice în România - pot fi activate în Triajul Cristeşti-Holboca, transformând zona în cel mai avansat nod logistic transfrontalier România-Moldova-Ucraina.
Conform comunicatului, Iaşul nu este doar un oraş universitar sau cultural, ci poate deveni, printr-o strategie coerentă şi conectare la reţelele europene, unul dintre cele mai importante poluri ale noii Europe de Est.
Paneuropa România încurajează actorii din mediul privat, academic şi asociativ să contribuie activ la demersul de consultare privind concluziile derivate din analiza asupra potenţialului de poziţionare a Iaşului drept hub de conectare europeană.
Paneuropa România va continua, în perioada următoare, organizarea de grupuri de lucru mixte (administraţie-business-societate civilă) la Iaşi, cu obiectivul de a identifica şi sprijini acele proiecte de dezvoltare cu impact economic regional şi relevanţă europeană. Prin mobilizarea sprijinului local, facilitarea accesului la surse de finanţare şi integrarea acestor iniţiative în reţeaua sa paneuropeană, Paneuropa România va contribui la elaborarea unui Memorandum Strategic Regional, care va fi promovat la nivelul adecvat la Bruxelles, Strasbourg şi alte centre decizionale europene.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor! în data de 12.06.2025, 14:33)
Marian Enache ridică lunar 320.000 RON, iar garganel Tudorel ia și el 120.000 RON, iată de unde are Ìașul intrări de bani !