Sondaj eToro: Investitorii români devin tot mai pesimişti în privinţa economiei

Nivelul de încredere în economia românească s-a deteriorat faţă de trimestrul anterior, 68% dintre investitorii individuali români declarând că nu au încredere în perspectivele acesteia, în creştere de la 65% la sfârşitul primului trimestru al acestui an. De asemenea, sondajul a constatat o creştere a numărului de investitori care consideră că starea economiei româneşti reprezintă un risc pentru portofoliile lor (+1 punct procentual) faţă de trimestrul anterior. De fapt, analizând modul în care investitorii percep cel mai mare risc extern pentru portofoliile lor, 24% au menţionat inflaţia, iar procente egale (21%) au menţionat starea economiei globale şi a economiei româneşti, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Criza politică declanşată de demiterea guvernului Bolojan printr-o moţiune de cenzură, combinată cu cea mai mare inflaţie din UE, ar putea explica creşterea neîncrederii în perspectivele economiei româneşti. De asemenea, s-a înregistrat o scădere a încrederii în veniturile personale, nivelul de trai şi costul vieţii. În al doilea trimestru al anului 2026, doar 63% dintre investitorii individuali români s-au declarat încrezători în veniturile şi nivelul lor de trai, comparativ cu 66% în trimestrul anterior. Cel mai recent sondaj arată, de asemenea, o scădere a nivelului de încredere în siguranţa locului de muncă, la 70% dintre respondenţi, comparativ cu 74% în trimestrul anterior.

Rezultatele celui mai recent sondaj trimestrial arată, de asemenea, că incertitudinile globale şi locale au dus la cel mai scăzut procent din ultimii trei ani (73%) de investitori care au încredere în propriile portofolii de investiţii. Este o scădere considerabilă faţă de nivelul de încredere de 82% înregistrat în urmă cu trei luni. În ceea ce priveşte alocarea portofoliului, 48% dintre investitorii individuali români deţin acţiuni locale, 40% deţin acţiuni străine, 42% deţin o formă de criptoactive, 40% deţin obligaţiuni interne, în timp ce aproape 71% deţin numerar, inclusiv în conturi de economii. Este pentru prima dată în ultimii trei ani când observăm că mai puţin de 50% dintre investitorii români deţin criptoactive în portofoliile lor. Unul dintre motive ar putea fi legat de pierderea de valoare a bitcoinului, al cărui preţ a scăzut de la un maxim de peste 126.000 de dolari în octombrie anul trecut la sub 60.000 de dolari în prezent.

La întrebarea dacă intenţionează să-şi majoreze investiţiile în următoarele trei luni, 40% dintre investitorii individuali români au răspuns afirmativ. Clasele de active în care investitorii doresc să-şi mărească deţinerile sunt criptoactivele (16%), urmate de acţiunile străine (15%), valutele (12%) şi, la egalitate (11%), acţiunile de la Bursa de Valori din Bucureşti şi numerarul. Sectoarele în care investitorii români intenţionează să-şi majoreze investiţiile sunt tehnologia (20%), urmată de energie (19%), serviciile financiare (13%), imobiliarele (6%) şi utilităţile, tot 6%. Observăm un interes uşor crescut pentru tehnologie şi energie în comparaţie cu trimestrul anterior.

Ultimul sondajul eToro Retail Investor Beat indică o schimbare clară a sentimentului în rândul investitorilor individuali români, determinată de o combinaţie de incertitudine politică internă, presiuni inflaţioniste persistente şi un context global mai fragil. Deşi încrederea atât în economie, cât şi în perspectivele financiare personale s-a diminuat, investitorii nu se retrag complet. Dimpotrivă, aceştia par să-şi reajusteze strategia prin reducerea expunerii la active mai volatile, precum criptoactivele, şi prin creşterea selectivă a alocărilor către sectoare percepute ca fiind mai reziliente sau cu perspective de viitor, precum tehnologia şi energia. De asemenea, aceştia îşi majorează deţinerile de numerar şi menţin un nivel ridicat de lichiditate. Asta sugerează că pesimismul actual ar putea reflecta o abordare mai prudentă şi tactică, investitorii adoptând o poziţie defensivă, rămânând în acelaşi timp pregătiţi să profite de oportunităţi odată ce condiţiile macroeconomice se vor îmbunătăţi.