BRICS - arhitectură de plăţi alternativă la dolar; stadiul construcţiei

India propune interconectarea CBDC-urilor BRICS, China integrează UnionPay în Pix-ul brazilian, Argentina prelungeşte swap-ul valutar cu Beijing-ul până în 2031, iar mBridge atinge stadiul de produs minim viabil. Sistemul financiar global se fragmentează accelerat în 2026.

Sistemul financiar internaţional traversează, în acest an, cea mai accentuată etapă de fragmentare din ultimele decenii. Statele membre BRICS avansează simultan pe mai multe paliere - monede digitale ale băncilor centrale (CBDC), interoperabilitate între sisteme de plăţi naţionale şi acorduri bilaterale de swap valutar -, construind o infrastructură alternativă la arhitectura dominată de dolar şi de SWIFT. Banca Centrală Europeană atrage atenţia, în raportul „The International Role of the Euro" (iunie 2026), că aceste tendinţe scot în evidenţă o fragmentare crescândă a sistemului monetar internaţional, cu tot mai multe ţări care avansează alternative tehnologice la sistemele tradiţionale de plăţi transfrontaliere.

Citeşte Cum s-au schimbat puterile economice în 200 de ani

• India vrea CBDC-urile BRICS interconectate

Pe 19 ianuarie 2026, Banca de Rezervă a Indiei (RBI) a propus guvernului de la New Delhi includerea pe agenda summitului BRICS din 2026 a unui plan de conectare a monedelor digitale ale băncilor centrale membre, potrivit Central Banking şi IDN Financials, care citează Reuters. India urmează să găzduiască summitul în calitate de preşedinte al blocului, iar propunerea a fost confirmată şi de BCE în raportul din iunie 2026.

Modelul tehnic nu implică crearea unei monede comune supranaţionale, ci interconectarea monedelor naţionale existente - de la rupia digitală a Indiei (e-rupee) la Drex-ul Braziliei. Niciun stat BRICS din grupul fondator nu a lansat încă o monedă digitală naţională complet operaţională, deşi toate cinci derulează proiecte-pilot.

Propunerea se construieşte pe declaraţia summitului BRICS de la Rio de Janeiro din 2025, care a încurajat explicit interoperabilitatea sistemelor de plăţi ale membrilor. Un studiu publicat în Asian Review of Political Economy (Springer, aprilie 2026) de cercetătorul Yang Lyu de la China Institutes of Contemporary International Studies identifică interoperabilitatea - nu moneda unică - drept traiectoria cea mai pragmatică pentru cooperarea financiară BRICS, examinând sisteme de decontare în monede locale şi soluţii digitale transfrontaliere.

• UnionPay intră în infrastructura Pix a Braziliei

Pe 4 august 2026, UnionPay International şi Consulatul General al Chinei la Rio de Janeiro au anunţat lansarea unui proiect-pilot prin care utilizatorii aplicaţiei UnionPay şi ai aplicaţiilor băncilor chineze partenere pot efectua plăţi prin scanarea codurilor QR la comercianţii conectaţi la Pix, sistemul brazilian de plăţi instant, a informat UPI. Iniţiativa extinde cooperarea financiară dintre cele două ţări, în contextul în care sistemul de plăţi brazilian se află în centrul unui dosar comercial american împotriva Braziliei, arată South China Morning Post.

Pix, lansat de Banca Centrală a Braziliei în noiembrie 2020, acoperă aproximativ 15 milioane de comercianţi şi transferă fonduri între orice două conturi în câteva secunde, fără costuri pentru persoane fizice, potrivit ECNS. Într-o etapă ulterioară, serviciul se va extinde treptat şi la alte portofele digitale asociate reţelei globale de plăţi QR a UnionPay. Tranzacţiile la punctele de vânzare din Brazilia efectuate cu carduri UnionPay emise în China continentală au crescut cu peste 30% în prima jumătate a lui 2026 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Turismul chinez în Brazilia a crescut cu 34% în perioada ianuarie-noiembrie 2025, iar Brazilia a introdus vize gratuite pentru cetăţenii chinezi în mai 2026, a anunţat Embratur.

• Argentina prelungeşte swap-ul valutar cu China până în 2031

Pe 5 august 2026, Banca Centrală a Argentinei (BCRA) a anunţat prelungirea cu cinci ani a acordului bilateral de swap valutar cu Banca Populară a Chinei (PBOC), pentru o sumă de 130 de miliarde de yuani (aproximativ 19,1 miliarde de dolari), echivalentul a 28 de trilioane de pesos argentinieni, conform Xinhua şi Scio.gov.cn. Acordul a fost semnat cu o zi înainte de expirarea precedentului.

Noul termen de cinci ani este cel mai lung din istoria acestui acord, semnat pentru prima dată în 2009, depăşind cu doi ani orice reînnoire anterioară. BCRA a declarat că termenul mai lung va asigura predictibilitate mai mare privind continuitatea instrumentului. Cele două bănci centrale au decis să păstreze activată şi tranşa de 35 de miliarde de yuani (aproximativ 5,2 miliarde de dolari), introdusă la începutul lui 2023, destinată sprijinirii stabilităţii financiare a Argentinei şi promovării comerţului bilateral.

Swap-ul reprezintă unul dintre cele trei instrumente pe care guvernul argentinian le utilizează pentru a construi rezerve internaţionale brute înainte de alegerile prezidenţiale din 2027, alături de contracte futures pe dolar şi acorduri repo cu bănci internaţionale. Rezervele brute ale Argentinei au atins 49,6 miliarde de dolari în săptămâna anunţului. Decizia pune capăt lunilor de speculaţii privind intenţiile preşedintelui argentinian Javier Milei, care a promis în campania electorală că nu va face afaceri cu comuniştii şi este privit drept cel mai apropiat aliat al lui Donald Trump în regiune. Administraţia americană a calificat public acordul drept un mecanism de extorcare al Chinei împotriva Argentinei, iar oficialii americani au îndemnat Buenos Aires să ia în considerare rezilierea cooperării, a consemnat BigGo Finance.

• Emiratele Arabe Unite se conectează la CIPS

Pe 19 iunie 2025, Banca Centrală a Emiratelor Arabe Unite (CBUAE) şi CIPS Co., Ltd., operatorul sistemului chinez de plăţi interbancare transfrontaliere (Cross-Border Interbank Payment System), au semnat un memorandum de înţelegere pentru consolidarea cooperării în infrastructura de plăţi şi îmbunătăţirea eficienţei tranzacţiilor transfrontaliere între UAE şi China, a anunţat CBUAE. Acordul a fost semnat de Saif Al Dhaheri, director adjunct pentru operaţiuni bancare şi servicii suport al CBUAE, şi Xiangyang Wu, vicepreşedinte al CIPS.

În baza memorandumului, cele două părţi vor colabora la proiectarea şi dezvoltarea unor iniţiative care să faciliteze utilizarea mai fluentă, mai eficientă şi mai rentabilă a infrastructurilor lor de plăţi pentru tranzacţiile transfrontaliere. Parteneriatul acoperă şi domenii precum managementul riscului, conformarea şi schimbul de know-how tehnic. UAE este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Chinei în regiune, iar conectarea la CIPS reduce dependenţa de SWIFT pentru decontările bilaterale, în special în sectoarele energiei şi infrastructurii.

• mBridge: produs minim viabil pentru plăţi transfrontaliere în CBDC

Proiectul mBridge - platforma de plăţi transfrontaliere bazată pe tehnologia blockchain, dezvoltată de băncile centrale ale Chinei, Hong Kong-ului, Thailandei şi Emiratelor Arabe Unite, împreună cu BIS Innovation Hub - a atins în 2026 stadiul de produs minim viabil (MVP). Platforma permite decontarea în timp real a plăţilor transfrontaliere în monede digitale ale băncilor centrale, eliminând intermediarii corespondenţi şi reducând costurile şi timpul de decontare de la zile la secunde.

mBridge reprezintă cel mai avansat proiect pilot de CBDC transfrontalier la nivel global şi oferă o infrastructură tehnică testată pentru viitoarea interconectare a monedelor digitale BRICS. Deşi proiectul nu este formal parte a agendei BRICS, China - ca participant principal - poate transfera know-how-ul tehnic către iniţiativele viitoare ale blocului, inclusiv propunerea indiană de interconectare a CBDC-urilor.

• Coordonare sau coincidenţă?

Cele cinci paliere analizate mai sus nu formează încă un sistem unitar. Sunt iniţiative bilaterale sau sub-regionale care avansează în paralel, fără o arhitectură de guvernanţă comună. Dar direcţia este clară: reducerea dependenţei de dolarul american şi de infrastructura SWIFT, în favoarea unor căi alternative de decontare - fie prin CBDC interoperabile, fie prin sisteme de plăţi naţionale conectate, fie prin swap-uri valutare bilaterale.

BCE avertizează că această fragmentare nu înseamnă neapărat de-dolarizare imediată - dolarul rămâne moneda de rezervă dominantă -, ci o multiplicare a coridoarelor paralele de plată, cu costuri de eficienţă şi riscuri de fragmentare a lichidităţii globale. Pentru Europa, inclusiv pentru România, această dinamică are două feţe: pe de o parte, un euro mai vizibil ca alternativă de rezervă în anumite regiuni; pe de altă parte, riscul ca firmele româneşti cu expunere în zona BRICS+ să opereze într-un peisaj de plăţi tot mai fragmentat, cu reguli tehnice şi de conformare în schimbare rapidă.

BRICS nu construieşte încă o alternativă completă la dolar. Dar construieşte piesele.