Tradeville: Iulie - volatilitatea s-a menţinut în pieţe

Reintensificarea tensiunilor dintre SUA şi Iran, perspectiva unor dobânzi mai ridicate pentru mai mult timp şi începutul sezonului de raportări financiare au menţinut volatilitatea în pieţe în luna iulie. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a readus petrolul pe un trend puternic ascendent, în timp ce băncile centrale au păstrat un ton prudent, alimentând aşteptările privind noi majorări de dobândă. În acest context, aurul a rămas relativ stabil, Bitcoin a recuperat o parte din pierderile din luna precedentă, iar evoluţia burselor a fost mixtă, susţinută de rezultatele solide ale companiilor, dar afectată de corecţiile din sectorul tehnologic şi de incertitudinile geopolitice, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• SUA: S&P 500 şi Nasdaq Composite, în scădere

Principalii indici bursieri din SUA au încheiat luna iulie cu scăderi de 0,13 (S&P500) şi 3,20% (Nasdaq Composite). În schimb, indicele Dow Jones a închis luna cu o apreciere de 0,32%, înregistrând şi un nou maxim istoric de 53,294 puncte.

În iulie a început un nou sezon de raportări şi conform FactSet, pentru trimestrul II din 2026 (cu 61% dintre companiile din indicele S&P 500 care au raportat deja rezultate efective), 86% dintre companiile din S&P 500 au raportat un profit pe acţiune (EPS) peste aşteptări, iar 77% dintre companiile din S&P 500 - venituri peste aşteptări. Rata combinată de creştere a profiturilor (YOY - anual) pentru indicele S&P 500 este de 47,4% pentru trimestrul al doilea.

În ceea ce priveşte perspectivele pentru trimestrul III din 2026, 20 de companii din S&P 500 au emis estimări negative privind EPS, iar 34 - estimări pozitive.

Raportul P/E anticipat pe următoarele 12 luni pentru S&P 500 este de 19,6, sub media ultimilor cinci ani (19,9), dar peste media ultimilor zece ani (19).

- Cele mai recente date macro:

CPI din iunie a fost sub aşteptări, cu CPI general în scădere cu 0,4% şi inflaţia anuală coborând la 3,5%, în principal datorită scăderii preţurilor energiei cu 5,7%.

Şi indicele preţurilor de producţie (PPI) a scăzut cu 0,3% în iunie, sub aşteptări, după o creştere semnificativă de 0,6% în mai.

Vânzările cu amănuntul din SUA au crescut uşor în iunie (0,2%), deoarece preţurile mai scăzute ale benzinei au redus încasările benzinăriilor, însă achiziţiile de automobile au accelerat, iar cheltuielile online au crescut puternic.

Drept urmare, economiştii şi-au majorat estimările privind creşterea PIB-ului pentru trimestrul aprilie-iunie cu cel puţin 0,2 puncte procentuale, la un ritm anualizat de până la 2,4%, comparativ cu o creştere de 2,1% în primul trimestru.

Rezerva Federală (Fed) a menţinut ratele dobânzilor la 3,50-3,75%, iar declaraţia a rămas neschimbată: activitatea economică continuă într-un "ritm solid", în pofida unei "incertitudini ridicate", productivitatea şi investiţiile de capital rămân puternice, iar crearea de locuri de muncă a ţinut pasul cu creşterea forţei de muncă. Inflaţia, care se menţine peste ţinta de 2%, a fost atribuită din nou parţial conflictului din Orientul Mijlociu şi şocurilor de ofertă, iar Comitetul Fed şi-a reafirmat angajamentul faţă de stabilitatea preţurilor şi administrarea bilanţului său în cadrul unei politici bazate pe "rezerve ample". Pieţele au reacţionat prin creşterea probabilităţii unei majorări de dobândă, cu scăderi ale indicilor bursieri, şi creşterea randamentelor pe termen scurt şi întărirea dolarului.

Conform CME Group, pentru şedinţa din 16 septembrie 2026, traderii estimează în proporţie de 64,7% creşterea cu 25 de puncte de bază a ratei de dobândă.

• Europa - indici în urcare

Principalii indici bursieri europeni au încheiat luna iulie cu aprecieri de: 1,16% (STOXX 600), 2,53% (DAX), 1,88% (CAC40) şi 3,38% (FTSE100).

După majorarea din iunie, în şedinţa de politică monetară din iulie, Banca Centrală Europeană (BCE) a lăsat neschimbate cele trei dobânzi de referinţă: rata pentru facilitatea de depozit rămâne la 2,25%, cea a operaţiunilor principale de refinanţare la 2,4%, iar pentru facilitatea de creditare la 2,65%. Este o pauză care vine la doar şase săptămâni după prima majorare în aproape trei ani, decisă în iunie ca răspuns la şocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu.

- Inflaţia dă semne de temperare: preţurile din zona euro au încetinit la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai - prima scădere din acest an -, în timp ce inflaţia de bază a coborât la 2,4%.

- Petrolul complică lucrurile: după ce a atins aproape 120 de dolari/baril în martie şi a coborât spre 72 de dolari după un armistiţiu, cotaţia Brent a urcat din nou peste 90 de dolari, pe fondul reluării tensiunilor SUA-Iran.

- BCE rămâne în gardă: banca transmite că perspectiva preţurilor energiei este volatilă şi mult peste nivelurile de dinainte de conflict, iar efectele de runda a doua încă nu s-au văzut în totalitate.

- Ce urmează: specialiştii mizează pe şedinţa din septembrie, când vor apărea noi proiecţii, ca moment mai probabil pentru o eventuală a doua majorare.

Datele macro recente din zona euro arată un echilibru fragil pentru BCE: inflaţia continuă să se apropie de ţinta de 2%, însă componentele interne ale inflaţiei, în special serviciile şi salariile, rămân ridicate. În acelaşi timp, economia evoluează modest, iar piaţa muncii continuă să ofere un sprijin important consumului. Creşterea economică rămâne fragilă: PIB-ul zonei euro evoluează aproape de stagnare, cu un avans redus al activităţii economice, în condiţiile în care industria, exporturile şi investiţiile sunt afectate de incertitudinea geopolitică, costurile energetice şi condiţiile financiare restrictive.

Rata şomajului se menţine la niveluri reduse, în jurul minimelor istorice, iar ocuparea forţei de muncă continuă să reziste în ciuda ritmului slab de creştere economică. Rezistenţa pieţei muncii susţine consumul, dar menţine şi presiunea asupra inflaţiei salariale.

Şi Banca Angliei a păstrat dobânda la 3,75% în şedinţa din 30 iulie, dar votul a fost strâns, iar tonul mai dur.

- Menţinere 6 la 3: rata de bază rămâne la 3,75%, însă trei membri (Catherine Mann, Megan Greene şi Huw Pill) au votat pentru o majorare imediată la 4%.

- Petrolul, principala ameninţare: într-un scenariu advers, cu Brent peste 100 de dolari/baril, inflaţia britanică ar putea urca spre un vârf de 4,5% până la jumătatea lui 2027; scenariul central mizează pe 71 de dolari/baril.

- Inflaţie în scădere, deocamdată: avansul preţurilor a încetinit la 2,6% în iunie, sub aşteptări, de la un vârf de 3,8% anul trecut; banca vede totuşi un nou vârf de circa 3,2% spre finalul anului.

Andrew Bailey, guvernator Bank of England: „Inflaţia a scăzut mai rapid decât ne aşteptăm, dar conflictul din Orientul Mijlociu menţine preţurile energiei ridicate şi volatile. Rolul băncii este să asigure că inflaţia revine la ţintă de 2%”.

• Asia - corecţie brutală în Japonia şi Coreea de Sud

Pieţele din Asia au avut din nou o evoluţie puternic divergentă în luna iulie: Hong Kong a fost susţinut de acţiunile de tehnologie şi de o piaţă de listări efervescentă, în timp ce Japonia şi mai ales Coreea de Sud au fost lovite de o corecţie brutală în sectorul semiconductorilor, alimentată de temeri legate de amploarea investiţiilor în inteligenţa artificială şi de lichidarea poziţiilor cu efect de levier.

Indicele Hang Seng a încheiat luna la 25.884,43 puncte, în creştere cu 13,1% faţă de finalul lunii iunie (22.881,02 puncte), a doua lună consecutivă de revenire, în timp ce Hang Seng Tech a închis la 4.829,22 puncte, în creştere cu 8%. Susţinerea a venit din segmentul de tehnologie şi dintr-o piaţă de listări foarte activă, oferta Zhongji Innolight atrăgând circa 53 de miliarde de dolari HK, a doua cea mai mare ofertă publică din Asia, în 2026.

Nikkei 225 a coborât cu 8,67% în iulie (aproximativ 5.700 puncte), la 64.362,02 puncte, întrerupând o serie de patru luni consecutive de creştere, pe măsură ce aprecierea yenului a erodat avantajul exportatorilor. Indicele rămâne totuşi în creştere cu circa 28% de la începutul anului. În ultima şedinţă a lunii iulie, Nikkei a urcat cu 4,03%, iar Banca Japoniei a menţinut dobânda de politică monetară la 1%.

Kospi a înregistrat cea mai abruptă scădere lunară de după criza financiară globală din octombrie 2008, de circa 22%, până la 6.595,45 puncte (recordul absolut rămâne scăderea de 27% din octombrie 1997). Indicele atinsese un maxim istoric în iunie, în jurul a 9.400 de puncte pe 19 iunie, după care a coborât până la 5.262,77 puncte spre finalul lunii iulie, o corecţie de circa 44% de la vârf la minim, care a şters din capitalizare aproximativ 250 de trilioane de woni.

Revenirea din 31 iulie (+17,91%, cel mai mare câştig zilnic din istoria Kospi) a fost declanşată de rezultatele Microsoft şi de un raliu al acţiunilor producătorilor de cipuri de memorie: SK Hynix +29,95%, Samsung Electronics +26,81%. Per ansamblu, însă, acţiunile Samsung au pierdut circa 21%, iar cele SK Hynix - aproape 35% pe parcursul lunii.

În Japonia, datele macroeconomice au rămas solide: PMI manufacturier a fost de 54,5 în iulie, a şaptea lună consecutivă de expansiune, susţinut de cererea legată de inteligenţa artificială, iar activitatea din sectorul privat a atins un maxim al ultimelor cinci luni. Inflaţia a accelerat la 1,9% (de la 1,6% în iunie), a doua lună consecutivă de creştere, dar a rămas sub ţinta BOJ de 2% pentru a şasea lună la rând.

În China, activitatea a încetinit: PMI manufacturier a coborât la 49,2 în iulie, de la 50,3 în iunie, revenind în teritoriu de contracţie, cu producţia la 49,9 şi comenzile noi la 48,5. PMI non-manufacturier a scăzut la 49, de la 50,2, iar indicele compozit la 49,3. Sectorul de înaltă tehnologie a rămas, totuşi, în expansiune.

În Coreea de Sud, fundamentele au rămas excepţionale în pofida volatilităţii bursiere: exporturile totale au crescut cu 62,8% faţă de anul anterior în iulie, la un record pentru această lună, de 98,89 miliarde dolari (a doua cea mai mare valoare lunară din istorie, după cele 102,25 miliarde dolari din iunie), iar exporturile de semiconductori au urcat cu 179%, la 41 miliarde dolari, depăşind pragul de 40 de miliarde de dolari pentru a doua lună consecutivă. Surplusul comercial a trecut de 30 de miliarde de dolari.

Pe fondul supraîncălzirii economiei şi al inflaţiei de peste 3%, Bank of Korea a majorat, pe 16 iulie, dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 2,75%, prima creştere în trei ani şi jumătate. Anterior, pe 14 iulie, guvernul ridicase prognoza de creştere a PIB pentru 2026 la 3%, de la 2%.

• Aurul, în creştere uşoară

Metalul preţios a închis luna în jurul valorii de 4.045 dolari/uncie, în creştere uşoară cu circa 0,6% faţă de finalul lunii iunie (aproximativ 4.015 dolari), rămânând cu 28% sub maximul istoric de aproximativ 5.590 dolari/uncie atins pe 28 ianuarie 2026, notează TradeVille.

Pe parcursul lunii, cotaţia a oscilat într-un interval restrâns, aproximativ între 4.000 şi 4.120 de dolari/uncie. Aurul a fost susţinut intermitent de tensiunile SUA-Iran, iar suspendarea atacurilor de către SUA în ultimele zile i-a permis să revină peste pragul de 4.100 de dolari. În şedinţa din 28-29 iulie, Fed a menţinut dobânzile, însă trei membri au votat pentru majorare, semnal al unei poziţii mai restrictive.

Tema principală a lunii a fost publicarea, pe 30 iulie, a raportului Gold Demand Trends pentru trimestrul II din 2026 al World Gold Council: băncile centrale au cumpărat un volum record pentru un trimestru al doilea, 288,9 tone (+62% faţă de trimestrul II din 2025), chiar în condiţiile în care preţul aurului a scăzut cu circa 16% pe parcursul trimestrului, cea mai slabă performanţă trimestrială din 2013 încoace.

Cel mai mare cumpărător a fost Banca Naţională a Poloniei, cu 51 de tone (rezerve de 632 tone, în drum spre ţinta de 700 de tone), urmată de Banca Populară a Chinei, cu 33 de tone, cea mai mare achiziţie trimestrială de după trimestrul IV 2023 (rezerve de 2.346 tone, a 20-a luna consecutivă de cumpărări). Alţi cumpărători neţi au fost Uzbekistan (16 tone) şi Kazahstan (15 tone). La polul opus, Rusia (22 tone) şi Turcia au fost vânzători neţi, în principal pentru acoperirea deficitelor bugetare, ceea ce a dus achiziţiile nete din prima jumătate a anului la 345 de tone, minimul din 2022.

Rotaţia către aur ca activ de rezervă rămâne structurală: potrivit BCE, aurul a ajuns la 27% din rezervele oficiale globale la finalul lui 2025, depăşind bonurile de trezorerie americane (22%), iar un sondaj al World Gold Council arată că 74% dintre administratorii de rezerve se aşteaptă să îşi reducă deţinerile în dolari, în următorii cinci ani.

• Petrolul - avans solid

Petrolul a încheiat luna iulie în puternică creştere, pe măsură ce reintensificarea conflictului din Orientul Mijlociu a readus în prim-plan riscul unei perturbări prelungite a ofertei şi a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz.

Cotaţia Brent a închis luna iulie în jurul valorii de 90 de dolari/baril, în creştere cu circa 21% pe ansamblul lunii, în timp ce WTI a închis la 84,67 dolari/baril, în urcare cu circa 22%. Toate produsele energetice au avansat: motorina cu 27%, benzina cu 8%.

La începutul lunii, preţul se afla la minime (Brent în jur de 68 dolari/baril, cel mai scăzut nivel din ianuarie), după memorandumul SUA-Iran din 18 iunie, care redeschisese Strâmtoarea Ormuz şi permisese o revenire a fluxurilor din Golf, însă o reescaladare a ostilităţilor pe 7-8 iulie a inversat trendul.

OPEC+ a aprobat, pe 5 iulie, o nouă majorare cu 188.000 de barili pe zi pentru august, a treia lună consecutivă cu acelaşi ritm. Efectul asupra ofertei a fost însă eclipsat de prima de risc geopolitic, cu atât mai mult cu cât producţia efectivă rămâne sub ţinte din cauza perturbărilor din Ormuz.

Potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei, oferta globală a revenit cu 4,1 milioane de barili pe zi în iunie, la 98,8 milioane, dar a rămas cu 9,4 milioane sub nivelurile dinainte de război. Marjele de rafinare au atins maximele ultimilor patru ani, iar în SUA producţia de şist s-a menţinut la un record de circa 13,6 milioane de barili pe zi. Pe partea de stocuri, rezervele comerciale de ţiţei ale SUA au scăzut cu 7,17 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 24 iulie, la 404,5 milioane (o reducere mult peste aşteptări), rămânând sub media ultimilor cinci ani.

Administraţia americană pentru energie estimează că producţia va reveni aproape de nivelurile de dinainte de conflict până la finalul anului dacă Ormuz rămâne deschisă, iar AIE anticipează că piaţa ar putea trece pe surplus în 2027 în cazul unei detensionări; în schimb, Goldman Sachs avertizează că preţurile ar putea depăşi 120 de dolari/baril dacă fluxurile prin Ormuz rămân sever restricţionate în trimestrul al treilea. Cotaţia Brent a crescut cu circa 21%, iar cea WTI cu circa 22% în luna iulie.

• Bitcoin - plus de 7,5%

După un declin de 20,48% în iunie, una dintre cele mai slabe luni ale anului, criptomoneda a închis luna iulie în jurul valorii de 63.000 de dolari, în creştere cu circa 7,5%, în pofida politicii monetare restrictive a Fed (dobânzile au fost menţinute în şedinţa din 28-29 iulie), a randamentelor obligatare în urcare şi a corecţiei acţiunilor companiilor de tehnologie. Analiştii au pus rezistenţa preţului pe seama faptului că poziţiile cu efect de levier fuseseră în mare parte lichidate încă din iunie, ceea ce a limitat vânzările forţate. Bitcoin rămâne, însă, cu circa 50% sub maximul istoric de aproximativ 125.000 de dolari atins în toamna lui 2025 şi în scădere cu circa 26% de la începutul anului, după ce pornise 2026 de la peste 93.000 de dolari.

Fluxurile către fondurile ETF pe Bitcoin din SUA au rămas slabe: iulie a adus intrări nete de doar 172,4 milioane dolari, cel mai redus total lunar de la lansarea produselor în ianuarie 2024, dar prima lună pozitivă din aprilie încoace. Cifra vine după două luni de ieşiri masive, 2,43 miliarde dolari în mai şi un record de 4,52 miliarde dolari în iunie, iar ieşirile nete cumulate de la începutul anului ajung la circa 5,3 miliarde dolari (activele nete rămânând la 76,29 miliarde dolari).

Un atac informatic de 89 milioane de dolari asupra portofelelor Coldcard a alimentat prudenţa spre finalul lunii, contribuind la ieşiri nete de 265 milioane de dolari într-o singură zi din fondurile pe Bitcoin, pe 31 iulie. În pofida scăderii preţului, Strategy (fostul MicroStrategy) şi-a majorat deţinerile de Bitcoin cu 11% în trimestrul II, la 846.000 BTC.

Cotaţia Bitcoin a crescut cu circa 7,5% în luna iulie.

Pe partea de reglementare, luna iulie a fost dominată de blocajul Legii Clarity (Digital Asset Market Clarity Act) în Senatul SUA. Deşi proiectul fusese adoptat de Camera Reprezentanţilor încă din iulie 2025 şi trecuse de Comisia Bancară a Senatului pe 14 mai (vot 15-9), el nu a ajuns la un vot în plen şi nu are o dată stabilită, în lipsa unui acord de încheiere a dezbaterilor. Liderul majorităţii, John Thune, a semnalat că proiectul nu va ajunge, probabil, în plen înainte de vacanţa parlamentară din august. Şansele de adoptare în 2026, estimate de pieţele de predicţii, au oscilat puternic pe parcursul lunii, de la 24% la 43% şi apoi înapoi spre 30-35%. Spre deosebire de monedele stabile (stablecoins), deja reglementate prin Legea GENIUS (în vigoare din iulie 2025), restul activelor digitale rămân fără un cadru legal dedicat.

Capitalizarea totală a pieţei cripto a atins un maxim de circa 2,28 trilioane dolari pe 20 iulie, Bitcoin reprezentând aproximativ 56% (1,29 trilioane dolari). În absenţa unui catalizator legislativ, direcţia pe termen scurt rămâne dependenţa de politică Fed şi de revenirea fluxurilor instituţionale.

• BVB: BET, peste pragul istoric de 36.000 de puncte

Indicele de referinţă al Bursei de Valori de la Bucureşti, BET, a trecut în iulie de pragul istoric de 36.000 de puncte, încheind luna cu o creştere de 11%.

Companiile cu cele mai mari creşteri din componenţa indicelui BET, în luna iulie, au fost: CFH +45%, EL (+27%) şi AQ +24%, în timp ce la polul opus cu cele mai mari scăderi regăsim: SNN (-10,5%) şi FP (-0,99%).

La finalul lunii iulie a început un nou sezon de raportări financiare şi la BVB. În 30 iulie, BRD Groupe Societe Generale a raportat rezultatele aferente primului semestru din 2026. BRD a avut o evoluţie financiară solidă, susţinută de creşterea activităţii comerciale, controlul eficient al costurilor şi menţinerea unei calităţi bune a portofoliului de credite. Venitul bancar net a urcat cu 1,8% YoY, la 2,2 miliarde lei. Motorul principal, venitul net din dobânzi, a crescut cu 1,4%, până la 1,54 miliarde lei. Profitul net a ajuns la 783,9 milioane lei, în creştere cu 2,5% YoY, iar rezultatul pe acţiune a fost de 1,1248 lei.

În 31 iulie, OMV Petrom a raportat pentru semestrul I, o creştere solidă a rezultatului operaţional curent, susţinută de preţuri mai mari ale hidrocarburilor, un grad ridicat de utilizare a rafinăriei şi o contribuţie mult îmbunătăţită a segmentului Gaze şi Energie. Rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a urcat cu 21% YoY, la 2.969 milioane de lei. În acelaşi timp, profitul net raportat a scăzut, afectat de un rezultat financiar net negativ şi de elemente speciale mai mari, între care contribuţia temporară de solidaritate.

În perioada 3 - 10 iulie, s-a derulat la BVB o nouă ediţie Fidelis, prin care Ministerul Finanţelor a atras 663,4 milioane de lei.

În şedinţa de politică monetară din 8 iulie, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum şi a celorlalte instrumente de politică monetară. Decizia este justificată de nivelul încă ridicat al inflaţiei, de perspectivele de reducere treptată a acesteia, dar şi de incertitudinile privind evoluţia economiei, consolidarea fiscală şi contextul internaţional.

În 31 iulie, agenţia de evaluare Fitch a menţinut ratingul suveran al României la ”BBB-”, ultima treaptă recomandată investiţiilor, şi a păstrat perspectiva negativă, evitând deocamdată riscul unei retrogradări. Agenţia estimează că deficitul bugetar va scădea la 5,9% din PIB în 2026, dar avertizează că instabilitatea politică, creşterea datoriei publice şi dezechilibrele externe rămân riscuri majore pentru economie.

• Evenimente cheie în luna august

- 10 august: Şedinţa de politică monetară a BNR

- 19 august: Publicarea minutei şedinţei Fed din 28-29 iulie

- Sfârşitul lunii august: Reuniunea miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20, găzduită de SUA (Asheville, Carolina de Nord)

- 27 august: Publicarea minutei şedinţei de politică monetară a BCE

- 27-29 august: Jackson Hole Economic Policy Symposium (Wyoming, SUA) - unul dintre cele mai importante evenimente anuale pentru băncile centrale şi pieţele financiare.

- 31 august - 1 septembrie: Reuniunea informală a miniştrilor apărării din Uniunea Europeană.