365 DE ZILE DE RĂZBOI | CONSECINŢELE DIN ECONOMIA ROMÂNEASCĂ Comerţul exterior, inflaţia, sectorul energetic şi mediul de afaceri - afectate de război

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Internaţional / 24 februarie 2023

Comerţul exterior, inflaţia, sectorul energetic şi mediul de afaceri - afectate de război

Comerţul exterior, inflaţia, sectorul energetic şi mediul de afaceri - afectate de război

Dumitru Chisăliţă, AEI: "Statele europene, implicit România, au înţeles că există viaţă şi după Rusia"

Conflictul armat de lângă graniţă a avut şi continuă să aibă consecinţe asupra economiei europene şi, implicit, asupra economiei noastre.

Domeniul cel mai afectat a fost cel energetic, pe tot parcursul anului trecut fiind luate măsuri de către ambele părţi referitoare la acest sector.

Cea mai mare paradigmă a acestui război - un lucru pozitiv creat de conflictul din Ucraina - este că ţările europene, inclusiv România, au înţeles că "există viaţă şi după Rusia sau după oprirea gazelor din Rusia", este de părere Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Specialistul ne-a precizat: "Europa şi ţările europene trăiau cu psihoza că, dacă se opreşte alimentarea cu combustibil din Rusia, continentul este distrus. Şi cred că cel mai important element pozitiv din acest conflict a fost faptul că Europa şi-a dat seama că există viaţă şi după Rusia, adică există posibilitatea să ne descurcăm în afara gazului, ţiţeiului, petrolului din Rusia".

În opinia sa, unul dintre aspectele puternic negative ale războiului dus de ruşi a avut loc în primele două treimi din anul 2022: "Problema este legată de creşterea costurilor pe fondul temerilor care existau în acel moment la nivelul furnizorilor, al traderilor, al ţărilor în general, privind lipsa posibilităţii de a trece iarna 2022-2023, ca urmare a conflictului din Ucraina. A fost această psihoză care, practic, a antrenat creşteri masive ale preţului gazelor, ulterior în domeniul energiei electrice, chiar şi pe ţiţei, pe piaţa cărbunelui. Dar aceste elemente au fost înlăturate şi, începând cu 1 noiembrie 2022, vedem o scădere a preţului gazelor şi energiei eletrice".

Dacă situaţia actuală va continua, adică dacă vom avea un trend de reducere a cererii de gaze, dacă China va rămâne la un nivel redus de consum, dacă nu vor apărea probleme în alimentarea cu gaze, cărbune, energie electrică dinspre alţi producători, furnizori, transportatori, dacă nu vor exista probleme în ceea ce priveşte anumite rute de transport, atunci vom putea să vorbim cel puţin despre o stagnare la nivelul preţului din momentul de faţă, apreciază Dumitru Chisăliţă.

Acesta ne-a explicat: "Bineînţeles, există şi varianta unei uşoare scăderi faţă de ceea ce avem în momentul de faţă, dar există şi varianta în care ne-am putea confrunta cu o problemă deosebită - de exemplu dacă se întâmplă ceva cu alimentarea Turciei pe sub Marea Neagră. Există probleme în ceea ce priveşte creşterea exagerată a consumului în China sau în alte părţi din lume, sunt probleme legate de alimentarea cu ţiţei, cu petrol dinspre Orientul Mijlociu. Deci, dacă apar ceva modificări faţă de ceea ce există în momentul de faţă, inevitabil ne vom confrunta cu o creştere a preţului pe diverse segmente energetice".

Distrugerea celor două conducte din zona Mării Nordului reprezintă de asemenea un efect negativ al războiului, subliniază domnia sa: "Acestea realizau, într-adevăr, alimentarea cu gaze a unor ţări din vestul Europei, dar în cantităţi foarte mari şi la costuri mult mai mici decât ce se întâmplă în momentul de faţă prin conductele din Ucraina şi din Turcia şi bineînţeles cu un risc clar asupra securităţii energetice a Europei".

La polul opus, impulsionarea investiţiilor în domeniu, prin fondurile care au apărut şi care dacă n-ar fi fost războiul nu veneau, reprezintă un alt aspect pozitiv al conflictului ruso-ucrainean, consideră Dumitru Chisăliţă. "Mă gândesc atât la PNRR, cât şi la REPowerEU, care practic au impulsionat foarte mult dezvoltarea de investiţii în Europa în general şi inclusiv în România, ascuţind într-o oarecare măsură simţurile ţărilor europene în ceea ce priveşte necesitatea unor mijloace de asigurare a securităţii energetice, mult superioare faţă de ceea ce însemnau acestea înaintea începerii războiului. Un alt element important din punctul meu de vedere, chiar dacă deocamdată abordarea este destul de teoretică, este redescoperirea rezilienţei şi a posibilităţii de a ne axa pe capacităţi proprii, atât capacităţi proprii de producţie, pe resurse proprii umane şi pe resurse naturale, pentru a auto-produce o parte din bunurile necesare şi a nu fi dependenţi de o anumită ţară, care poate aduce riscuri superioare în anumite situaţii, cum a fost cel din Ucraina".

Din păcate, oamenii de afaceri se gândesc de două ori înainte să investească în România, afirmă specialistul, aducând ca exemplu capacităţile puţine de megawatti care au fost instalate în ultima vreme. De asemenea, în ceea ce priveşte atât podusele de energie regenerabilă, dar şi cele neregenerabile, lucrurile sunt foarte mult purtate la nivel de discuţii, de idei, de proiecte, dar destul de puţin concretizate, evidenţiază domnia sa, fiind de părere că întreg procesul care a avut loc pe piaţa de energie - plafonarea, introducerea unor reglementări, supra-reglementările, problemele legate de o gestiune deficitară a acestui proces - se reflectă în primul rând în modul de abordare şi de dezvoltare a unor noi investiţii.

Adrian Codirlaşu, CFA: "Războiul a creat o inflaţie suplimentară"

Războiul a generat o rată de inflaţie mai mare, anul trecut, atrage atenţia Adrian Codirlaşu, vicepreşedntele CFA, apreciind că inflaţia oricum ar fi crescut, dar că războiul, prin volatilitatea pe care a indus-o pe piaţa de energie, a creat o inflaţie suplimentară. Acesta este principalul efect al războiului în plan economic - inflaţia în Uniunea Europeană, arată analistul: "Practic, Rusia a încercat să folosească energia ca un mijloc de a pune presiune pe ţările Uniunii Europene şi o bună parte din anul trecut i-a ieşit, în sensul că preţurile din energie au crescut. Însă acum Uniunea Europeană este independentă de Rusia, atât în ceea ce priveşte gazul metan, cât şi în ceea ce priveşte petrolul. Deci, de acum încolo, Rusia nu mai are cum să influenţeze preţul energiei din Uniunea Europeană". Atunci când inflaţia creşte şi ratele de dobândă se majorează, reiterează specialistul, arătând că o dobândă include şi componenta de inflaţie: "Dobânda şi inflaţia sunt strâns legate. Creşte inflaţia, cresc şi ratele de dobândă".

Florin Jianu, CNIPMMR: "Trebuie să punem accent pe oportunităţile create în reconstrucţia Ucrainei"

Războiul a însemnat şi mai puţine afaceri care să pornească la drum, fiind nevoie de o restartare a spiritului antreprenorial printr-un program România Startup Revolution, opinează Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Ţara noastră trebuie să pună accent pe oportunităţile create în reconstrucţia Ucrainei şi să creeze la nivel guvernamental un task force care să aibă drept obiectiv poziţionarea firmelor româneşti în anumite regiuni, este de părere domnul Jianu. Totodată, domnia sa apreciază că este nevoie să ne întărim independenţa energetică prin programe naţionale majore care să sprijine IMM-urile, populaţia şi UAT-urile: "Trebuie să susţinem producţia internă, industria, construcţiile şi agricultura şi să luptăm pentru intrarea României în Schengen, altfel transporturile de marfă româneşti vor avea în continuare de suferit".

Printre altele, preşedintele CNIPMMR susţine că este inacceptabil ce se întâmplă cu canalul Bâstroe şi că mediul de afaceri din România respinge ferm distrugerea Deltei Dunării şi evidenţiază ajutorul pe care România l-a dat şi îl dă prin portul Constanţa pentru transportul mărfurilor ucrainene.

Mihai Ionescu, ANEIR: "Nu susţinem ce fac ruşii în Ucraina, dar ar trebui să păstrăm unele canale de afaceri în zonă "

Războiul de la graniţă a afectat comerţul exterior pe care îl avem cu Rusia, Ucraina şi Belarus, ne-a spus Mihai Ionescu, preşedintele Asocaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), subliniind: "A trebuit să anulăm participarea la toate manifestările economice şi comerciale pe care le aveam planificate în zonă pentru anul trecut şi pentru anul acesta, târguri şi misiuni economice, iar acest lucru ne împiedică să construim şi pe viitor. Vom pierde nişte relaţii comerciale cu cele trei ţări care vor fi preluate de alte state agreate în zonă, cum ar fi China, India etc. Aşadar, indiferent că va continua sau nu, urmările acestui război vor fi pe o perioadă mult mai îndelungată, se rup nişte lanţuri comerciale. Nu susţinem ce fac ruşii în Ucraina, dar ar trebui să păstrăm unele canale de afaceri în zonă".

Anul trecut am înregistrat mişcări importante pe segmentul comerţului exterior cu Federaţia Rusă, Ucraina şi Belarus. Astfel, exporturile noastre către Rusia au scăzut cu peste 64% faţă de 2021, de la 1,2 miliarde la 433 de milioane de dolari. În acelaşi timp, importurile ruseşti au crescut cu 11,5%, de la 3,7 miliarde la aproape 4,2 miliarde dolari. Per total, soldul schimburilor comerciale dintre noi şi ruşi a fost pe minus, cu - 3,74 miliarde dolari.

Comerţul cu Ucraina a înregistrat creşteri atât în ceea ce priveşte exporturile (plus 90,6%, de la 839 milioane la circa 1,6 miliarde dolari), cât şi importurile (+44,26%, de la aproximativ 1,6 miliarde la aproape 2,3 miliarde dolari) - în contextul comerţului cu cereale care s-a făcut prin ţara noastră -, balanţa fiind de minus 695,6 milioane dolari.

Referitor la Belarus, au fost înregistrate scăderi pe linie, atât la export (-8,93%, de la 39,7 milioane la 36,16 milioane dolari), cât şi la import (-60,35%, de la 140,62 milioane la 55,76 milioane de dolari), soldul fiind de minus 19,6%.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Privind canalul Bistroie s-a vazut ca pesedintele Iohanis,ministerul de externe si ministerul mediului au gresit enorm.Sa le fie rusine.

    1. Nu au gresit cu nimic,au facut-o intentionat ca niste tradatori de tara ce sunt!Ii freaca grija de toata lumea doar de poporul nostru pe care il mulg la greu nu le pasa.Sa-i trazneasca Dumnezeu,zic eu!

    Prin reducerea comertului cu Rusia au fost inchise multe fabrici de mobila.Ce s-a dorit?Reducerea exportului de produse din lemn prlucrate si exportul de busteni?O asemenea gandire numai niste oameni „dusi cu pluta ”pot sa o aplice.

    BRAVOS! SE VAD REZULTATELE! SI CONSECINTELE : ,,CRESTERE" NIVEL TRAI, A DATORII EXTERNE ..., BISTROE!

    "Ce mai vaiet, ce mai vuiet" pe propaganda mujica:-)...Pai sunteti pe un site bursier, cum era cu refrenul "DIVERSIFICARE":-)? Ponderea PIB-ului mujicilor in PIB-ul Global este de 1.78%:-)...deci ai practic o lume intreaga la dispozitie sa faci comert si voi sunteti cu jelania ca s-a renuntat la piata falita mujica. Cu aia faceau comert doar firmele mujice sub acoperire in Romania, gen Alro, Lukoil:-)

    1. FFoarte bine punctat!

      Deci 1,78 % Rusia din PIB Global,

      contra 98,2 % economic, 

      si tot nu putem pune pe butuci economia ruseasca, 

      tare tampiti trebuie sa fim,

      sau ni se vinde povesti ptr. cei neinitiati (...)  

      Voi, rusii, chiar sunteti tampiti.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
digi.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

17 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9768
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6464
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2078
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8855
Gram de aur (XAU)Gram de aur346.6329

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb