Economia naţională, vulnerabilă la şocul petrolier: transportul, alimentele şi industria intră în zona de risc

Creşterea accelerată a preţului petrolului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, a readus în prim-plan vulnerabilităţile economiei româneşti în faţa şocurilor energetice globale. În doar câteva zile, cotaţiile petrolului au urcat de la aproximativ 70-72 de dolari pe baril (nivelul anterior izbucnirii conflictului) la peste 110 dolari, cu vârfuri care au atins chiar 115-116 dolari. Saltul este unul dintre cele mai rapide din ultimii ani şi a fost provocat de perturbările din zona Golfului Persic, în special de blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz şi de oprirea temporară a producţiei în unele rafinării din regiune. Cum prin această strâmtoare tranzitează o parte esenţială a fluxurilor petroliere globale, pieţele au reacţionat instantaneu, iar efectele au început deja să se vadă în economia românească.

Mai ales că economia României rămâne dependentă de importurile de petrol, chiar dacă ţara noastră produce încă ţiţei. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pentru 2025, citate de Agerpres, ţara noastră a produs aproximativ 2,472 milioane de tone echivalent petrol, în timp ce importurile au ajuns la aproximativ 8,894 milioane de tone echivalent petrol. Aceasta înseamnă că producţia internă acoperă doar aproximativ o cincime din necesarul de petrol al ţării, restul fiind asigurat din importuri. Cu alte cuvinte, aproximativ 20-25% din petrolul utilizat în România provine din producţia internă, iar aproximativ 75-80% este importat. În aceste condiţii, economia românească rămâne conectată direct la evoluţiile pieţei globale a energiei, iar scumpirea petrolului pe pieţele internaţionale se reflectă inevitabil în costurile interne.

Primul semn al acestui şoc energetic a apărut imediat în benzinăriile din ţara noastră, unde preţurile carburanţilor au depăşit pragul de 9 lei pe litru, iar motorina premium a ajuns în unele staţii la aproximativ 9,35 lei.

Scumpirea nu este însă doar un fenomen punctual la pompă. Ea declanşează un mecanism economic amplu, care începe cu transportul, continuă cu logistica şi distribuţia şi ajunge, în cele din urmă, în preţurile bunurilor şi serviciilor. Economistul-şef al Confederaţiei Concordia, Iulian Lolea, a precizat, citat de Pro TV, că o creştere de 10 dolari a preţului petrolului se poate traduce într-o majorare de aproximativ 0,4-0,5 lei pe litru la pompă, în România. Acest lucru înseamnă că, pe măsură ce petrolul se scumpeşte, costurile transportatorilor cresc rapid, iar acestea sunt transferate ulterior în lanţul de distribuţie.

• Scumpirea transportului atrage creşteri în lanţurile de producţie şi în cele comerciale

Transportul este una dintre cele mai sensibile verigi ale economiei la scumpirea energiei. Combustibilul reprezintă o componentă majoră a costurilor logistice, iar în distribuţia de bunuri, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România, carburanţii pot ajunge la 9-15% din costurile totale ale firmelor din domeniu. Odată ce aceste costuri cresc, firmele de transport şi logistică majorează tarifele, iar preţurile produselor cresc treptat.

Legătura dintre petrol şi preţurile alimentelor este mai puternică decât pare la prima vedere, aşa cum a transmis recent pentru ziarul BURSA Nicu Vasile, fostul preşedinte al LAPAR. Transportul produselor agricole, utilajele din agricultură, procesarea şi ambalarea depind toate de preţurile carburanţilor şi energiei.

Specialiştii din comerţ estimează că transportul reprezintă aproximativ 15% din costul final al unor produse alimentare precum pâinea, laptele sau legumele, ceea ce explică de ce scumpirea carburanţilor ajunge relativ repede pe rafturile supermarketurilor. Estimările comercianţilor, printre care se numără şi reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, arată că, dacă petrolul se menţine la peste 100 de dolari pe baril, preţurile alimentelor de bază ar putea creşte în următoarele zile sau săptămâni cu aproximativ 7-12%, iar în cazul legumelor, scumpirile ar putea ajunge chiar la 15%.

În paralel, costurile de producţie cresc şi în alte sectoare ale economiei. Petrolul este o materie primă esenţială pentru industria chimică, pentru producţia de materiale plastice şi pentru ambalaje, iar scumpirea lui se propagă inevitabil în lanţul economic. De aceea, şocurile petroliere rareori rămân limitate la sectorul energiei: ele ajung treptat în aproape toate ramurile economiei.

• Măsuri luate de Guvern pentru limitarea impactului macroeconomic al creşterii preţurilor carburanţilor

Economiştii avertizează că impactul macroeconomic al acestei evoluţii poate fi semnificativ. Potrivit unor studii efectuate de specialiştii Coface România şi CFA România, economia naţională ar putea intra într-o perioadă de creştere foarte modestă, în care inflaţia rămâne ridicată, iar consumul slăbeşte. Potrivit evaluărilor făcute de sursele citate, inflaţia ar putea ajunge în intervalul 6-7%, iar creşterea economică a României în 2026 ar putea fi de doar aproximativ 0,5%. În acelaşi timp, creşterea costurilor energetice va eroda puterea de cumpărare a populaţiei, deoarece salariile nu reuşesc să ţină pasul cu scumpirile.

Un alt semnal de alarmă vine din partea Băncii Naţionale a României. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu a avertizat, potrivit mai multor articole publicate ieri în mass-media, că evoluţia preţului petrolului poate avea efecte directe asupra inflaţiei. Potrivit oficialului BNR, „o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale pe an la rata inflaţiei”.

Calculul devine relevant în contextul actual, în care preţul petrolului a crescut cu peste 50% faţă de nivelul anterior conflictului.

Pentru a limita impactul asupra economiei, autorităţile române au adoptat mai multe măsuri. Guvernul a majorat subvenţia pentru motorina utilizată de transportatori la 0,85 lei pe litru, o măsură destinată să reducă presiunea asupra costurilor de transport şi să evite transferul imediat al scumpirilor în preţurile bunurilor. În paralel, statul menţine plafonarea preţului gazelor naturale pentru consumatorii casnici la 0,31 lei pe kilowatt-oră, pentru a preveni o amplificare a inflaţiei energetice. Ministrul Energiei a anunţat şi măsuri pentru creşterea producţiei interne de carburanţi, printre care reluarea producţiei la rafinăria Petrotel-Lukoil şi accelerarea finalizării reviziei tehnice la rafinăria Petromidia. În plus, România dispune de stocuri de carburanţi pentru cel puţin 90 de zile, ceea ce reduce riscul unei crize de aprovizionare pe termen scurt.

• Două scenarii conturate pentru perioada următoare

Pe baza evoluţiilor actuale, pot fi conturate două scenarii pentru economia românească. Primul scenariu este cel în care petrolul rămâne în zona actuală de aproximativ 110-115 dolari pe baril. Comparativ cu nivelul de dinaintea conflictului, de aproximativ 70-72 de dolari pe baril, aceasta înseamnă o creştere de aproximativ 55-65%. Aplicând formula prezentată de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, o astfel de creştere ar putea adăuga aproximativ 1,6-2 puncte procentuale la inflaţia anuală. În acest scenariu, economia românească ar resimţi o perioadă de inflaţie persistentă şi de creştere economică modestă, însă efectele ar rămâne gestionabile dacă tensiunile geopolitice se stabilizează relativ rapid.

Al doilea scenariu, mult mai sever, presupune escaladarea conflictului şi perturbarea prelungită a fluxurilor petroliere din Golful Persic. În acest caz, unele analize citate de Reuters, printre care se numără şi cea efectuată de Wood Mackenzie, arată că preţul petrolului ar putea urca până la aproximativ 150 de dolari pe baril. Comparativ cu nivelul de dinaintea conflictului, aceasta ar însemna o creştere de peste 110%. Aplicând aceeaşi formulă a BNR, impactul asupra inflaţiei ar putea depăşi 3 puncte procentuale. Într-un asemenea scenariu, carburanţii ar putea depăşi pragul de 10 lei pe litru, costurile de transport ar creşte semnificativ, iar scumpirile s-ar transmite în aproape toate sectoarele economiei, de la alimente şi bunuri de consum până la servicii şi industrie.

Precizăm că este vorba doar despre scenarii, care nu iau în calcul alte evoluţii şi măsuri ce pot fi adoptate la nivel global şi nici eventuale măsuri de intervenţie pe care le pot lua, în sprijinul cetăţenilor, Uniunea Europeană şi guvernul României.

Din cele de mai sus reiese că războiul din Orientul Mijlociu nu este doar o criză geopolitică, ci şi un factor ce influenţează direct economia românească. Petrolul nu este doar combustibil pentru maşini, ci una dintre materiile prime fundamentale ale economiei moderne. Atunci când preţul lui creşte, efectele se propagă din rafinării şi lanţuri logistice până în preţurile din magazine şi în bugetele gospodăriilor. Evoluţia conflictului şi stabilizarea pieţelor energetice globale vor decide dacă ţara noastră va traversa doar o perioadă de inflaţie mai ridicată sau dacă se va confrunta cu un nou şoc energetic major, cu consecinţe mult mai profunde asupra economiei.