”Memoria” în pericol: petiţie pentru salvarea Institutului Naţional al Patrimoniului

Fundaţia Pro Patrimonio a lansat o petiţie prin care cere Guvernului României să renunţe la intenţia de desfiinţare sau comasare a Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), o instituţie-cheie în protejarea monumentelor istorice. Apelul, semnat deja de mii de persoane, este adresat ministrului Culturii, Andras Istvan Demeter, şi prim-ministrului Ilie Bolojan. INP este singura instituţie publică din România care aplică politicile privind patrimoniul cultural - de la cercetare şi conservare, până la restaurare şi digitalizare. Continuator al Comisiunii Monumentelor Istorice fondată în 1892, INP este un pilon al protecţiei patrimoniului naţional şi un liant între stat, experţi, mediul academic şi societatea civilă. Fundaţia Pro Patrimonio avertizează că desfiinţarea institutului ar însemna pierderea a milioane de euro din finanţări europene, distrugerea unui echilibru instituţional construit în decenii şi politizarea expertizei profesionale. „Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii. Eliminarea unei instituţii independente de specialitate şi transferul atribuţiilor către un aparat politic centralizat vulnerabilizează controlul public şi creşte riscul instrumentalizării culturii”, se arată în textul petiţiei.

Institutul gestionează principalele programe de restaurare şi finanţare a monumentelor: Programul Naţional de Restaurare (PNR) - peste 500 de monumente restaurate de la înfiinţare; Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) - investiţii de peste 17 milioane de euro şi peste 300 de contracte în ultimii 5 ani;

Proiecte PNRR - inclusiv patru centre-pilot de economie circulară şi eficienţă energetică pentru clădiri istorice. De asemenea, INP administrează bazele de date esenţiale - Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Naţional, Registrul patrimoniului imaterial - şi asigură relaţia României cu UNESCO, coordonând protecţia bunurilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (inclusiv Roşia Montană şi Frontierele Imperiului Roman - Dacia).Potrivit iniţiatorilor petiţiei, absorbţia INP de către Ministerul Culturii ar provoca: blocarea proiectelor de restaurare şi a fondurilor europene din PNRR (peste 100 de milioane de euro penalizare potenţială); pierderea personalului de înaltă calificare şi a expertizei unice în domeniu; compromiterea relaţiilor internaţionale cu UNESCO şi partenerii europeni; politizarea deciziilor privind intervenţiile asupra monumentelor istorice.

Arhitectul Eugen Vaida, coordonatorul proiectului Ambulanţa pentru Monumente, a scris pe Facebook: „A venit şi lovitura de graţie pentru patrimoniu: Ministrul Culturii a propus desfiinţarea singurei instituţii independente care coordonează protejarea patrimoniului. Nu e vorba doar de o restructurare, ci de o decapitare a identităţii. Patrimoniul este singurul martor vizibil al adevărului istoric, nemanipulabil şi inalienabil.” „Solicităm păstrarea INP ca instituţie publică distinctă, autonomă, cu personalitate juridică şi rol independent de expertiză şi intervenţie profesională”, transmit semnatarii petiţiei. Fundaţia Pro Patrimonio şi numeroşi experţi din domeniu consideră că desfiinţarea INP ar fi o lovitură gravă adusă patrimoniului naţional, cu consecinţe ireversibile asupra memoriei colective şi a credibilităţii României în faţa partenerilor internaţionali.