ADMITEREA ÎN "PARADIS"?Miniştrii de justiţie şi de interne ai ţărilor membre votează intrarea României în Schenghen

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 8 decembrie 2022

"Mica grădină a Paradisului" (detaliu) - Maestru renan, sec.XV

"Mica grădină a Paradisului" (detaliu) - Maestru renan, sec.XV

Actualizare Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energia Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice: "O analiză a companiilor Big 4 din ţara noastră arată că România pierde cel puţin 200 milioane euro lunar la PIB din cauza neaderarii la Schengen. Conform analizei, in ultimii 11 ani, ţară noastră a pierdut 25 miliarde euro din cauza aceasta. Eu cred că e momentul sa spunem că nu se mai poate aşa".

---

Aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen va fi supusă la vot astăzi, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, deoarece actuala stare de incertitudine nu mai poate fi menţinută atât timp cât toate instituţiile europene responsabile cu implementarea aquis- ului Schengen susţin că autorităţile de la Bucureşti şi-au făcut datoria, a declarat, ieri, premierul Nicolae Ciucă.

Şeful Guvernului a menţionat că aderarea la Spaţiul Schengen este un obiectiv naţional al acestui moment, iar afirmaţia sa a fost confirmată, ieri, la Viena, de deputaţii europeni ai PNL, în frunte cu preşedintele PPE (formaţiune politică din care face parte şi partidul condus de cancelarul Austriei), Manfred Weber, pentru a convinge autorităţile de acolo că ţara noastră şi-a dobândit dreptul de a fi primită în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor.

România şi Bulgaria, blocate de 11 ani la porţile Schengen

Deşi au aderat la Uniunea Europeană din 1 ianuarie 2007 şi au fost nevoite încă de atunci să implementeze aquis-ul necesar pentru aderarea la spaţiul Schengen, Bulgaria şi Româ­nia nu sunt încă membre ale zonei respective, cu toate că, în 9 iunie 2011, Consiliul de Miniştri din statele membre a concluzionat că procesul de evaluare a fost finalizat cu succes şi că cele două ţări au îndeplinit toate criteriile tehnice de aderare. Solicitările celor două state de aderare la spaţiul Schengen au fost aprobate de Parlamentul European în iunie 2011, dar acelaşi Consiliu de Miniştri a respins în septembrie 2011 intrarea celor două ţări în zona de liberă circulaţie, guvernele olandez şi finlandez invocând îngrijorări cu privire la deficienţele măsurilor anticorupţie şi în lupta împotriva crimei organizate.

Cu toate că planul iniţial era ca Spaţiul Schengen să îşi deschidă frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România până în martie 2012 şi graniţele sale terestre până în iulie 2012, aderarea celor două state s-a lovit în continuare de opoziţia din partea Germaniei, Finlandei şi Olandei, care au afirmat că nu este momentul ca acestea să intre în Schengen, prin prisma crizei migranţilor din Siria.

În 4 octombrie 2017, Parlamentul European a votat pentru accesul Bulgariei şi României la Sistemul de informa la care au obţinut acces deplin la 1 august 2018. Rezoluţia respectivă a Parlamentului European arată că "decizia politică finală cu privire la faptul că statele respective pot deveni parte a spaţiului Schengen şi pot opri controalele la frontieră cu ţările vecine din UE trebuie luată în unanimitate de toate părţileConsiliului European". În 11 decembrie 2018, Parlamentul European a votat pentru rezoluţia în favoarea acceptării ambelor ţări, solicitând Consiliului Uniunii Europene să "acţioneze rapid" în această privinţă.

Din păcate, de atunci şi până acum nu s-a luat nicio decizie de către Consiliul JAI, deşi între timp mai avem două rezoluţii - de anul trecut şi din acest an - ale Parlamentului European care solicită ca România şi Bulgaria să fie primite în Schengen.

Mai mult, Comisia Europeană a trimis în acest an o serie de experţi în ţara noastră care au reconfirmat că România a îndeplinit toate condiţiile din aquis-ul comunitar privind Schengen. Inclusiv Olanda, stat care iniţial nu ne dorea în Schengen, în urma vizitei experţilor săi în România în cursul lunii trecute şi-a schimbat opinia şi susţine aderarea ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie.

Singurul stat care şi-a exprimat în aceste zile refuzul primirii ţării noastre în Schengen este Austria, prin vocea cancelarului Karl Nehammer şi a ministrului de interne Gerhart Karner. Cei doi au afirmat că Bulgaria şi România sunt rute de tranzit ale celor 75.000 de migranţi ilegali care au ajuns în Austria. Din păcate pentru oficialii guvernului de la Viena, afirmaţiile lor sunt contrazise de Frontex - agenţia europeană de poliţie de frontieră - care arată că în primele nouă luni ale anului 2022 pe ruta Balcanilor de Vest, adică Serbia/Muntenegru - Croaţia/Ungaria - Austria, s-a consemnat o creştere cu 170% a numărului de migranţi ilegali care au intrat pe teritoriul UE, în timp ce pentru România s-a consemnat o scădere cu 43% a încercărilor de trecere ilegală a frontierei europene.

De aceea, aseară, la închiderea ediţiei, deputaţii europeni din partea PNL împreună cu Manfred Weber, preşedintele Partidului Popular European - formaţiune politică din care face parte şi partidul cancelarului Karl Nehammer, negociau la Viena cu şeful guvernului Austriei şi cu ceilalţi membri ai Cabinetului în legătură cu votul ce ar urma să fie exercitat astăzi cu privire la aderarea ţării noastre la Schengen.

Menţionăm că la şedinţa Consiliului JAI de astăzi de la Bruxelles vor participa şi miniştrii de interne şi justiţie ai ţării noastre, Lucian Bode şi Cătălin Predoiu, care pot oferi celor din Austria ultimele lămuriri înaintea exercitării votului. Miniştrii din statele ţărilor care cer intrarea în Schengen nu au drept de vot cu privire la această decizie a Consiliului JAI, votul fiind exercitat doar de statele membre UE care fac parte din spaţiul european de liberă circulaţie.

Cele mai recente informaţii arată că, pentru a linişti temerile Austriei, Olanda va solicita decuplarea României de Bulgaria în privinţa intrării în Spaţiul Schengen, reprezentanţii guvernului olandez considerând că ţara noastră îndeplineşte toate condiţiile necesare aderării, în timp ce guvernul de la Sofia mai are câţiva paşi de făcut.

Ce înseamnă spaţiul Schengen şi care sunt beneficiile aderării României la acesta

Spaţiul Schengen este o zonă care cuprinde 26 de ţări europene care au abolit oficial toate paşapoartele şi toate celelalte tipuri de control la frontieră, la graniţele lor reciproce. Din cele 26 de state, care au în total o populaţie de peste 400 milioane de oameni şi o suprafaţă totală de 4.312.099 kilometri pătraţi, 22 sunt din Uniunea Europeană şi patru din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein. Statele membre UE care încă nu fac parte din spaţiului Schengen sunt Irlanda, Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România.

Zona creată în 1995 a fost denumită după Acordul de la Schengen (Luxemburg) semnat în 14 iunie 1985 de către cinci state membre ale UE - Belgia, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Germania -, prin care s-a stabilit eliminarea treptată a controalelor comune la frontieră. Acordul a stabilit inclusiv eliminarea controalelor vehiculelor, permiţând acestora să treacă frontierele statelor respective, fără să oprească. În momentul semnării acordului, statele Benelux - Belgia, Olanda, Luxemburg - deja nu mai aveau controale la frontierele dintre ele.

În anul 1990, Acordul de la Schengen a fost completat de Convenţia Schengen, care propunea eliminarea controalelor la frontierele interne şi o politică comună în materie de vize şi cooperare poliţienească şi judiciară. Convenţia respectivă a fost semnată de mai multe state membre UE în 1995, după care, în 1997, la Conferinţa interguvernamentală de la Amsterdam, toate statele membre au semnat acest acord, cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei. Cu acest prilej, aquis-ul Schengen a fost inclus în corpul principal al dreptului Uniunii Europene.

1,3 miliarde de treceri libere ale frontierelor Schengen, în fiecare an

Conform datelor statistice ale UE, aproximativ 1,7 milioane de persoane fac naveta zilnic trecând o graniţă europeană internă, în drumul lor către locul de muncă, existând regiuni unde aceşti oameni reprezintă peste o treime din forţa de muncă. În fiecare an, există în total 1,3 miliarde de treceri ale frontierelor Schengen. 57 de milioane de treceri anuale aparţin transportului rutier de mărfuri, cu o valoare a de 2,8 trilioane de euro. Tot potrivit datelor instituţiilor europene de la Bruxelles, înfiinţarea spaţiului Schengen a dus la o scădere a costului mărfurilor cu peste 1,6%, din cauza reducerii timpului de transport a mărfurilor şi a existenţei unui singur control la intrarea în UE a mărfurilor respective.

Practic, prin intrarea în Spaţiul Schengen, orice persoană, indiferent de naţionalitate, poate trece frontierele interne dintre statele UE fără a fi supusă controalelor la frontieră. Cu toate acestea, autorităţile naţionale competente pot efectua controale de poliţie la frontierele interne şi în zonele de frontieră, cu condiţia ca aceste controale să nu fie echivalente cu controalele la frontieră. Lista neexhaustivă de criterii care permit să se evalueze dacă controalele poliţiei sunt echivalente cu controalele la frontieră este stabilită în Codul frontierelor Schengen:

- controalele poliţiei nu au ca obiectiv controlul la frontieră,

- se bazează pe informaţii şi experienţă generale ale poliţiei,

- sunt efectuate într-un mod clar diferit de controalele sistematice la frontieră asupra persoanelor la frontierele externe;

- sunt efectuate pe baza unor verificări la faţa locului.

Poliţia efectuează verificări în conformitate cu legislaţia naţională a ţării Schengen. În funcţie de scopul exact, acestea pot include, de exemplu, verificări de identitate.

Dacă există o ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne, o ţară Schengen poate, în mod excepţional, să reintroducă temporar controlul la frontierele sale interne.Dacă astfel de controale sunt reintroduse, statul membru în cauză trebuie să informeze Consiliul (şi, prin urmare, alte ţări Schengen), Parlamentul European şi Comisia Europeană, precum şi cetăţenii.

Aderarea la spaţiul Schengen nu este doar o decizie politică a statului care a aderat. Ţările candidate trebuie să îndeplinească o listă de condiţii prealabile:

- să aplice setul comun de reguli Schengen (aşa-numitul "acquis Schengen"), de exemplu în ceea ce priveşte controalele la frontierele terestre, maritime şi aeriene (aeroporturi), eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească şi protecţia datelor cu caracter personal;

- îşi asumă responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe în numele altor ţări Schengen şi pentru eliberarea de vize Schengen uniforme;

- să coopereze eficient cu agenţiile de aplicare a legii din alte ţări Schengen, pentru a menţine un nivel ridicat de securitate, odată ce controalele la frontieră între ţările Schengen sunt abolite;

- să fie conectate şi să utilizeze Sistemul de informaţii Schengen (SIS).

Ţările care doresc să adere la spaţiul Schengen sunt supuse periodic unei serii de evaluări Schengen pentru a confirma dacă îndeplinesc condiţiile necesare pentru aplicarea regulilor Schengen. Odată ce evaluarea Schengen confirmă disponibilitatea statului membru de a adera la spaţiul fără controale la frontierele interne, este necesară aprobarea unanimă din partea tuturor celorlalte state membre care aplică în totalitate acquis -ul Schengen.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Și or să vadă cu cine au de a face.Asta era singurul lucru de care se mai temeau corupții din România.Acum or să demonstreze că politicienii corupți din Ungaria și Polonia au fost mici copii fata de cei din Romania.

    De ce firme importante din austria sunt in Romania?Au vazut dela privatizarea Petrom,care s-a facut la aproape 2 ani de dividende,mai bine zis pe nimic,in comparatie cu valoarea ei,ca in Romania o mare parte a celor care iau decizii,sunt incomprtenti fie sunt corupti si pot sa cumpere la preturi derizorii.Dupa cum s-a facut privatizarea Petrom,Nastase mai trebuia sa mai stea ceva ani la inchisoare.Idem si altii cu restituirile(case si terenuri).De fapt timp de 30 ani s-a facut putin pentru tara si oamenii ei si mai mult pentru comisioane si afacerile lor.Daca ei credit dela o banca si nu-l restitui, se ea cu ce ai garantat,unele firme straine au mule datorii la stat,de ce dorm oamenii statului?Dupa ”revolutie” mai mult s-a distrus decat s-a facut ceva bun pentu oameni si tara.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro