AEI: Ţara noastră rămâne în urmă în cursa hidrogenului verde

Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) atrage atenţia că ţara noastră riscă să rămână în urmă în cursa europeană a hidrogenului verde, deşi potenţialul naţional este semnificativ, conform unui comunicat AEI. Până în 2030, 42% din hidrogenul industrial trebuie să fie verde, iar până în 2035 - 60%, conform Directivei RED III. Hidrogenul are capacitatea de a stoca energia din surse regenerabile, precum vântul şi soarele, reducând pierderile din sistem.

Potrivit AEI, hidrogenul verde a devenit o componentă strategică a politicilor energetice europene, fiind introdus obligatoriu în industrie şi transport. În sectorul transporturilor, cel puţin 5,5% din consumul final de energie ar trebui să provină din hidrogen sau combustibili sintetici până în 2030. Pentru România, miza este uriaşă: reducerea emisiilor de carbon, utilizarea energiei regenerabile neexploatate şi atragerea investiţiilor în infrastructura energetică a viitorului.

Ţara noastră produce în prezent aproximativ 200.000 de tone de hidrogen anual, însă aproape tot este „gri”, obţinut din gaze naturale - o variantă ieftină, dar poluantă. Strategia Naţională a Hidrogenului prevede până în 2030 instalarea a 2.100 MW de electrolizoare şi producerea a 153.000 de tone de hidrogen verde, suficient pentru a înlocui combustibilul consumat de peste un milion de maşini pe benzină.

Totuşi, avertizează AEI, lipsa infrastructurii - conducte, staţii de alimentare, scheme de sprijin - şi întârzierile legislative pot bloca implementarea planului. Legea 237/2023 oferă doar un cadru general, fără norme aplicabile.

Tranziţia spre hidrogen verde a început timid. Printre puţinele iniţiative notabile se numără Ro-HydroHub de la Râmnicu Vâlcea (140 milioane euro, finanţat prin PNRR), instalaţia OMV Petrom de la Petrobrazi (20 MW) şi o unitate urbană de 2,5 MW la Cluj.

În paralel, Delgaz Grid testează amestecul de hidrogen cu gaz natural pentru reţelele de distribuţie. Alte proiecte, precum trenurile pe hidrogen (360 milioane euro), au fost abandonate după licitaţii repetate eşuate.

Germania, Olanda şi Franţa construiesc deja hub-uri şi conducte dedicate, iar Spania dezvoltă combustibili sintetici pentru transportul aerian şi maritim. În aceste state, hidrogenul este folosit pentru stocarea energiei regenerabile, asigurând echilibrul reţelei electrice. România, în schimb, se confruntă cu întârzieri birocratice şi lipsă de investiţii concrete.

România are tradiţie în domeniu: în 1922, la Târnăveni, era produs pentru prima dată în Europa hidrogen industrial, iar ulterior la Copşa Mică şi Făgăraş au funcţionat fabrici moderne de amoniac şi formaldehidă. AEI subliniază că această moştenire tehnologică ar trebui reactivată.

„Politicienii noştri o tot lălăie cu huburile şi cu ideea de jucător regional, dar fără resurse financiare, materiale şi umane nu se construieşte nimic. Avem strategii, dar lipsesc acţiunile concrete”, a declarat Ioan Iordache, directorul Asociaţiei pentru Energia Hidrogenului din România, citat în comunicatul AEI.

Asociaţia avertizează că România trebuie să accelereze implementarea proiectelor, altfel riscă să piardă poziţia în cursa europeană pentru tranziţia energetică bazată pe hidrogen verde.