PALMED cere retragerea proiectului CNAS, avertizând că noile reguli pot întârzia tratamentele pacienţilor

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) solicită retragerea imediată a proiectului de ordin publicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate privind modificarea normelor de derulare a programelor naţionale de sănătate curative, susţinând că acesta poate întârzia accesul pacienţilor la tratament şi le poate reduce şansele de supravieţuire. Organizaţia consideră că proiectul nu reprezintă o reformă reală a sistemului sanitar, ci o măsură administrativă care limitează accesul pacienţilor la o parte importantă a infrastructurii medicale existente în România.

• Critici privind modul de evaluare a accesului la tratament

Reprezentanţii PALMED susţin că noua metodologie propusă de CNAS nu ia în calcul indicatori esenţiali pentru evaluarea accesului real al pacienţilor la servicii medicale, precum: timpul de aşteptare pentru tratament; listele de aşteptare; continuitatea tratamentului; capacitatea efectiv disponibilă a unităţilor medicale; numărul pacienţilor care nu pot fi preluaţi; impactul întârzierii tratamentului asupra evoluţiei bolii.

În schimb, proiectul ar utiliza formule statistice care compară necesarul estimat de pacienţi cu capacităţile declarate ale furnizorilor publici de servicii medicale. Potrivit patronatului, o astfel de abordare ignoră consecinţele concrete pentru bolnavi, în special pentru pacienţii oncologici, pentru care întârzierea începerii tratamentului poate influenţa decisiv prognosticul.

• Sectorul privat, ignorat în evaluare

PALMED afirmă că proiectul tratează sistemul medical ca şi cum infrastructura privată nu ar exista, deşi aceasta asigură o parte semnificativă a serviciilor medicale din România. Conform datelor prezentate de organizaţie, furnizorii privaţi reprezintă: aproximativ 78,5% dintre furnizorii de servicii clinice de specialitate; circa 82,89% dintre furnizorii de servicii paraclinice şi imagistică; aproximativ 89% din serviciile de dializă;

88% din activitatea Programului Naţional de Oncologie pentru tratament medicamentos;

82% din activitatea Programului Naţional de Oncologie pentru radioterapie; aproximativ 43% din personalul medical din România. Organizaţia subliniază că sectorul privat a realizat în ultimii ani investiţii de sute de milioane de euro în spitale, laboratoare, centre oncologice şi echipamente medicale moderne.

• Invocarea standardelor OECD

PALMED atrage atenţia că România se află în etapa finală a procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi că politicile din sănătate ar trebui să fie orientate spre rezultate şi experienţa pacientului. În opinia organizaţiei, proiectul CNAS nu conţine indicatori care să măsoare experienţa reală a pacientului şi nici mecanisme de evaluare a impactului asupra accesului la tratament.

Patronatul cere: retragerea proiectului de ordin din procedura de transparenţă decizională;

constituirea unui grup de lucru cu participarea tuturor actorilor relevanţi din sistemul sanitar; realizarea unei analize independente de impact; elaborarea unei metodologii care să reflecte accesul real al pacienţilor la servicii medicale; utilizarea integrală a capacităţilor existente ale sistemului de sănătate, indiferent dacă acestea aparţin sectorului public sau privat.

• Poziţia CNAS

La 30 mai, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a anunţat publicarea în transparenţă decizională a proiectului de ordin, susţinând că acesta introduce o formulă „obiectivă şi transparentă” pentru evaluarea situaţiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depăşită în cadrul programelor naţionale de sănătate. Dezbaterea apare într-un context sensibil pentru sistemul sanitar românesc, în care autorităţile încearcă să optimizeze utilizarea fondurilor publice, iar furnizorii privaţi reclamă necesitatea unei integrări mai eficiente a capacităţilor existente pentru reducerea timpilor de aşteptare şi creşterea accesului pacienţilor la tratament.