Deputata PNL Alina Gorghiu a anunţat miercuri că a depus în Parlament un proiect de lege care vizează modificarea articolului 378 din Codul penal, prin eliminarea condiţiei plângerii prealabile pentru infracţiunea de abandon de familie, astfel încât acţiunea penală să fie declanşată din oficiu, potrivit unui comunicat transmis de Alina Gorghiu.
Potrivit iniţiatoarei, neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere nu reprezintă o simplă dispută între foşti parteneri, ci o formă gravă de violenţă economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai şi siguranţei copilului şi a părintelui care îl îngrijeşte, conform comunicatului citat.
„Neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere nu reprezintă o simplă neînţelegere între foşti parteneri, ci o formă gravă de violenţă economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai, siguranţei şi demnităţii copilului şi ale părintelui care îl îngrijeşte”, a declarat Alina Gorghiu, potrivit comunicatului oficial.
Deputata a invocat Convenţia de la Istanbul, ratificată de România prin Legea nr. 30/2016, subliniind că violenţa economică este recunoscută ca formă de violenţă împotriva femeilor, potrivit aceluiaşi comunicat.
„Potrivit art. 3 lit. a) din Convenţia de la Istanbul, violenţa împotriva femeilor include toate actele de violenţă de gen care au ca rezultat sau sunt susceptibile să aibă ca rezultat un prejudiciu sau o suferinţă de natură fizică, sexuală, psihologică sau economică”, a precizat Alina Gorghiu, conform sursei citate.
Ea a amintit şi definiţia violenţei economice din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, arătând că neplata deliberată a pensiei de întreţinere se încadrează în mod direct în această categorie, potrivit comunicatului.
„Neplata deliberată a pensiei de întreţinere se încadrează direct în aceste definiţii”, a subliniat Gorghiu, conform comunicatului oficial.
Alina Gorghiu a arătat că, în forma actuală a Codului penal, acţiunea penală pentru abandon de familie este condiţionată de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, potrivit documentului transmis presei.
Deputata a invocat Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2/2020, care stabileşte că termenul de trei luni curge de la expirarea perioadei de trei luni de neplată, subliniind efectele negative ale acestei interpretări în practică, conform comunicatului.
„Numeroase cauze sunt clasate ca tardive, obligaţii stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămân neexecutate, victimele sunt sancţionate pentru bună-credinţă, iar debitorii de rea-credinţă sunt încurajaţi să persiste în neexecutare”, a declarat Alina Gorghiu, potrivit sursei citate.
Ea a mai susţinut că statul are obligaţia de a acţiona cu diligenţă pentru prevenirea şi sancţionarea actelor de violenţă economică, în conformitate cu articolul 5 din Convenţia de la Istanbul, potrivit comunicatului.
De asemenea, deputata a invocat articolul 49 din Constituţia României, care consacră protecţia specială a copiilor şi impune intervenţia activă a statului atunci când drepturile acestora sunt încălcate, conform comunicatului oficial.
Alina Gorghiu a explicat că proiectul de lege propune eliminarea plângerii prealabile pentru abandon de familie, astfel încât acţiunea penală să fie declanşată din oficiu, iar protecţia penală să devină una efectivă, nu doar formală, potrivit comunicatului.
„Această iniţiativă transmite un mesaj clar: obligaţiile faţă de copii nu sunt opţionale, iar privarea lor de mijloacele de trai reprezintă o formă de violenţă sancţionabilă de stat”, a afirmat Gorghiu, conform comunicatului transmis de aceasta.
„Justiţia trebuie să protejeze victimele, nu să le lase singure în faţa abuzului”, a mai declarat deputata PNL, potrivit aceleiaşi surse.































































Opinia Cititorului