Sondaj IMM România: 10% dintre antreprenori iau în calcul închiderea firmei

Antreprenorii mici şi mijlocii nu mai pot susţine valul de taxe, inflaţia accelerată, deprecierea leului şi lipsa unui Guvern funcţional, iar efectele încep să se vadă direct în preţuri, investiţii, locuri de muncă şi supravieţuirea companiilor. Aproape 10% dintre firme iau deja în calcul închiderea activităţii, în timp ce peste o treime dintre antreprenori spun că vor reduce personalul, potrivit celui mai recent sondaj realizat de IMM România în rândul a 2.110 companii din servicii, comerţ, producţie, HoReCa, construcţii, transport şi agricultură.

Semnalul de alarmă vine într-un moment în care mediul privat reclamă o combinaţie explozivă între fiscalitate agresivă, costuri operaţionale în creştere şi lipsă totală de predictibilitate. Florin Jianu, preşedintele IMM România, a descris situaţia ca fiind una fără precedent pentru mediul antreprenorial autohton şi a avertizat că firmele româneşti au început să vorbească deschis despre concedieri şi falimente.

„O veste proastă pentru perioada următoare este că salariul minim pe economie va creşte de la 1 iulie 2026 la 4.325 lei brut pe ţară. Vestea proastă este aceea că antreprenorii declară că vor exista scumpiri în continuare, că preţurile vor continua să crească, că se va reduce personalul şi, atenţie, un lucru care nu apărea pe radarul nostru, în cercetările noastre: aproape 10% dintre antreprenorii chestionaţi declară că vor închide firmele. Acest lucru, vă mărturisesc, este o premieră, nu a apărut în analizele noastre anterioare”, a declarat Florin Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută astăzi la sediul IMM România.

Mesajul transmis de reprezentantul companiilor mici şi mijlocii din ţara noastră este extrem de dur: economia nu mai discută despre creştere, ci despre supravieţuire. În condiţiile în care costurile explodează, consumul încetineşte, iar taxele cresc, firmele mici şi mijlocii spun că nu mai au spaţiu de manevră. Potrivit sondajului citat, 74,2% dintre antreprenori afirmă că sunt afectaţi de contextul economic şi politic actual, iar numai 1,9% spun că nu întâmpină probleme.

„Contextul actual socio-politic, cu lipsa unui Guvern funcţional, cu o rată a inflaţiei record şi cu această situaţie de insecuritate şi instabilitate, face ca, într-o măsură mai mare sau mai mică, 74,2% dintre respondenţii noştri să fie afectaţi de această situaţie. Principalele probleme cu care se confruntă în prezent sunt, în principal, creşterea costurilor pentru materiile prime şi serviciile utilizate, creşterea preţului combustibililor şi gazelor naturale, creşterea preţului energiei, dar şi două chestiuni care nu sunt legate de fiscalitate, şi anume scăderea vânzărilor şi lipsa resurselor financiare pentru investiţii”, a mai spus Florin Jianu.

Datele sondajului confirmă această stare de tensiune generalizată. 67% dintre firme spun că sunt lovite de creşterea costurilor materiilor prime şi serviciilor utilizate, 64,6% reclamă explozia preţurilor la combustibili şi gaze naturale, 62,2% vorbesc despre scăderea vânzărilor, iar 57,4% indică majorarea costurilor cu energia electrică drept unul dintre cele mai grave riscuri pentru activitate. În paralel, 41,1% spun că nu mai au resurse financiare pentru investiţii, ceea ce indică un blocaj tot mai accentuat al economiei productive.

Florin Jianu a subliniat că amploarea problemelor este atât de mare încât aproape întreaga economie este afectată de actuala situaţie fiscală şi politică.

„Atenţie, doar 1,9%, adică mai puţin de 2%, eroarea statistică fiind, în general, de plus/minus 3%, declară că nu întâmpină probleme în această perioadă. Deci putem trage concluzia că aproape întreaga economie, dacă nu întreaga economie a României, este afectată în acest moment”, a afirmat preşedintele IMM România.

Presiunea se transferă rapid în piaţă şi în buzunarele populaţiei. Antreprenorii afirmă că majorarea TVA şi a taxelor din ultimele luni a redus dramatic consumul şi a împins companiile spre scumpiri în lanţ. 55,5% dintre respondenţi spun că au scăzut volumele de produse şi servicii vândute, 42,7% au fost obligaţi să majoreze preţurile pentru a transfera costurile fiscale către consumatori, iar 34,1% se confruntă deja cu întârzieri la încasări din cauza lipsei de lichidităţi din economie.

Pentru mediul privat, cea mai neinspirată măsură fiscală din ultimele zece luni este majorarea impozitului pe dividende la 16%, indicată de 46% dintre antreprenori, urmată de creşterea TVA şi reducerea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 de euro. Practic, firmele spun că statul a încercat să acopere dezechilibrele bugetare prin supraimpozitarea exact a sectorului care generează investiţii, consum şi locuri de muncă.

Sondajul IMM România conturează şi o imagine extrem de tensionată a pieţei muncii. Odată cu majorarea salariului minim brut la 4.325 lei de la 1 iulie 2026, 62,6% dintre antreprenori spun că vor creşte preţurile produselor şi serviciilor, 35,5% iau în calcul reducerea personalului, iar 8,5% afirmă direct că există riscul închiderii firmei. În acelaşi timp, 22,2% dintre companii spun că vor face disponibilizări în următoarele luni.

În opinia lui Florin Jianu, presiunea creată de inflaţie, fiscalitate şi deprecierea leului împinge companiile într-o spirală extrem de periculoasă pentru economie şi pentru piaţa muncii.

„La întrebarea «Cum vă este afectată activitatea întreprinderii, având în vedere devalorizarea leului în această perioadă?», 80% dintre respondenţi au declarat că deja au crescut costurile de producţie şi de prestare a serviciilor, lucrul pe care îl vedem în continuare, că a scăzut volumul producţiei şi al serviciilor prestate şi, atenţie, pe locul al treilea, 23,2% declară că vor avea loc disponibilizări de salariaţi”, a avertizat liderul IMM România.

În acest climat, mediul de afaceri cere viitorului Guvern o schimbare radicală de direcţie. 72,5% dintre antreprenori solicită reducerea taxării muncii cu cinci puncte procentuale, 68,7% cer revenirea impozitului pe dividende la 5%, iar 64% vor reducerea TVA. Antreprenorii mai cer reducerea cheltuielilor bugetare, absorbţia accelerată a fondurilor europene şi investiţii masive în infrastructură şi economia reală.

Florin Jianu susţine că mediul privat este sufocat de taxe şi că fără o relaxare fiscală rapidă economia riscă să intre într-o fază de contracţie severă.

„Primele trei probleme pe care antreprenorii aşteaptă ca viitorul Guvern să le rezolve arată un lucru, şi anume că antreprenorii sunt sufocaţi de taxe şi impozite. Aceştia aşteaptă scăderea impozitării pe forţa de muncă cu 5 puncte procentuale, reducerea impozitului pe dividende, aşa cum a mai fost la 5%, reducerea TVA sau revenirea la TVA anterioară”, a declarat preşedintele IMM România.

Presiunea fiscală este resimţită inclusiv în sectoare considerate până recent reziliente. Patronatul Planta Romanica avertizează că majorarea TVA la 21% pentru suplimentele alimentare a dus la o creştere artificială a valorii pieţei, fără o creştere reală a consumului. Potrivit organizaţiei, piaţa suplimentelor alimentare a ajuns la aproximativ 958 milioane euro în 2025, cu o creştere valorică de 14%, însă volumele au avansat cu doar 1,4%, ceea ce arată că diferenţa a fost generată aproape exclusiv de scumpiri şi fiscalitate.

Reprezentanţii industriei susţin că statul nu a câştigat în mod real din majorarea TVA, ci doar a transferat povara către consumatori şi producători. Patronatul cere revenirea la TVA redus de 11% şi avertizează că fiscalitatea excesivă reduce accesibilitatea produselor şi sufocă piaţa internă. În paralel, organizaţia propune ca statul să recupereze bani din reducerea uriaşului deficit de colectare TVA, estimat la peste 9,2 miliarde euro, cel mai mare din Uniunea Europeană.

În timp ce antreprenorii cer relaxare fiscală şi predictibilitate, IMM România avertizează că ţara noastră riscă să rateze inclusiv oportunitatea fondurilor europene din viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Într-o scrisoare deschisă adresată decidenţilor politici, organizaţia afirmă că economia românească nu poate intra pe un trend de relansare fără o finanţare strategică solidă şi fără garanţii privind predictibilitatea şi securitatea investiţiilor.

IMM România cere menţinerea regulii N+2 pentru proiectele europene, introducerea unei clauze „Safe Harbor” pentru protejarea investiţiilor private şi o cotă dedicată de 20% pentru IMM-uri şi companiile mid-cap în noul Fond european pentru Competitivitate. Organizaţia avertizează că, fără măsuri rapide şi fără un cadru stabil, economia reală riscă să intre într-un cerc vicios al scumpirilor, concedierilor şi prăbuşirii investiţiilor.