PNRR, cu frâna trasă

PNRR-ul merge înainte. Unde înainte? Înainte, dar cu frâna trasă. Cel puţin asta reiese din răspunsurile pe care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene ni le-a trimis vinerea trecută, în urma unei solicitări înaintată la începutul lunii aprilie Cancelariei Prim-Ministrului, care a redirecţionat-o către MIPE.

Deşi, în solicitarea respectivă am întrebat ce face grupul interministerial care monitorizează implementarea PNRR, ministerul răspunde cu solemnitatea unui manual de instrucţiuni pentru imprimantă: „analizează”, „monitorizează”, „identifică”, „formulează”, „facilitează”, „armonizează”. Nicio informaţie despre cine răspunde efectiv pentru întârzieri, ce proiecte sunt blocate sau cine a eşuat. Dar avem „mecanisme de coordonare interinstituţională”. Ceea ce înseamnă că mai multe instituţii participă simultan la aceeaşi neclaritate.

Întrebarea despre ultima şedinţă a grupului pare să fi produs un uşor disconfort instituţional. Răspunsul? Ultima reuniune a avut loc „în luna februarie”. Atât. Nu ştim ziua. Nu ştim concluziile. Nu ştim cine a participat. Nu ştim ce proiecte sunt în risc. Nu ştim cine a fost certat şi cine a fost felicitat. Ştim doar că s-a analizat „stadiul general”.

Mai impresionant este răspunsul privind existenţa unor rapoarte de activitate. Aici angajaţii MIPE ne-au răspuns că există „sinteze”, „trasabilitate decizională”, „informare unitară” şi „monitorizarea măsurilor stabilite”.

În solicitarea respectivă am întrebat care sunt proiectele cu risc de pierdere a finanţării, adică proiectele ce riscă să nu fie implementate până la 31 august 2026, câte dintre ele vor fi mutate pe cadrul financiar european multianual 2021-2027 (+2) şi câţi bani vom pierde din PNRR pentru nerealizarea proiectelor respective. Ce ne-au răspuns angajaţii MIPE?

„Proiectele identificate cu risc de neimplementare pot fi consultate prin intermediul dashboard-ului dedicat, disponibil la adresa: https://mfe.gov.ro/pnrr-dashboard/, care oferă o interfaţă intuitivă de analiză şi monitorizare. Platforma include funcţionalităţi de filtrare avansată, permiţând selectarea proiectelor în funcţie de nivelul de risc asociat (scăzut, mediu sau ridicat), facilitând astfel prioritizarea intervenţiilor”, se arată în documentul trimis pe adresa Redacţiei.

Superb. Elegant. Minimalist. În esenţă, instituţia plătită să răspundă transmite cetăţeanului să se descurce singur pe internet. E ca şi cum ai apela pompierii când îţi arde casa şi ţi s-ar răspunde că trebuie să te duci la hidrant şi să intervii tu pentru a stinge incendiul.

Am accesat dashboardul MIPE privind PNRR să caut proiectele respective şi sunt mii de proiecte al căror stadiu de implementare este de sub 30%. La care se adaugă alte mii de proiecte cu stadiu de implementare între 30% şi 50%, practic imposibil de finalizat până la termenul limită: 31 august 2026.

Iar când discuţia ajunge la bani, ministerul livrează în sfârşit ceva apropiat de sinceritate involuntară: riscăm penalităţi de până la un miliard de euro pentru reforme neimplementate, inclusiv pentru celebra guvernanţă corporativă. Brusc apar miliarde, riscuri, penalităţi şi corecţii financiare. Adică exact ceea ce publicul voia să afle de la început.

Cu toate acestea, angajaţii MIPE nu sunt sinceri nici în acest punct. Din dashboardul PNRR care vineri conţinea toate datele introduse până la 18 mai 2026, reţinem că jumătate din componentele planului naţional nu au nicio şansă să fie implementate total până la 31 august 2026. Adică pentru 8 din 16 componente (n.red. - C) vom pierde mulţi bani, miliarde de euro.

Este vorba despre C1 - Managementul apei, unde alocarea a fost de 403,32 milioane euro şi s-au executat lucrări de numai 97,62 milioane euro, adică 24,2%. La C2 - Protejarea pădurilor şi biodiversităţii, am avut o alocare de 395,5 milioane euro şi au fost executate lucrări pentru 143,5 milioane euro, adică 36,3%. C3 - Managementul deşeurilor a avut o alocare de 468,95 milioane euro, iar lucrările executate se ridică la 166,06 milioane euro, adică 35,4%. C6 - Energie, că tot vorbim de hubul energetic România, are alocare de 367,88 milioane euro, s-a lucrat doar de 51,12 milioane euro, adică 13,9%. Că tot suntem la energie, să vorbim şi despre C16 - Repower EU, cu o alocare de peste 1,74 miliarde euro şi lucrări efectuate de doar 103,09 milioane euro, adică 5,9%! C7 - Transformare digitală - alocare de aproape 1,74 miliarde euro, lucrări efectuate de doar 373 milioane euro, adică 21,5%. La fel şi sprijinirea mediului de afaceri şi cercetării - C9 - care a beneficiat de o alocare de aproximativ 2,13 miliarde euro şi are lucrări executate de 306,15 milioane euro, adică 14,4%. Un pic mai bine din cele opt componente aflate în pericol este aceea cu numărul 15, Educaţia, care din 2,79 miliarde euro alocaţi, a efectuat lucrări de 996,7 milioane euro, adică 35,7%.

Numai că nici aici nu aflăm cine răspunde pentru potenţiala gaură de miliarde de euro. În administraţia românească, responsabilitatea este probabil singura resursă regenerabilă care nu poate fi identificată pe dashboard.Statul român nu răspunde, ci „facilitează premisele unei coordonări strategice aferente monitorizării procesului decizional privind implementarea măsurilor necesare”. Cu alte cuvinte, nimeni nu ştie exact ce se întâmplă, dar există un comitet care urmăreşte atent situaţia.

Şi probabil pregăteşte o nouă sinteză.