Reforma finanţării spitalelor: banii vor urma pacientul, nu ... paturile

Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat lansarea unui nou pachet de reformă care va modifica modul în care sunt finanţate şi organizate spitalele din România. Potrivit Ministerului Sănătăţii, măsurile reprezintă una dintre cele mai importante reforme ale sistemului sanitar din ultimii ani şi urmăresc orientarea finanţării către pacient şi către actul medical efectiv. Pachetul legislativ include trei ordine de ministru care vor produce schimbări majore în funcţionarea sistemului spitalicesc: modificarea mecanismului de finanţare a spitalelor, flexibilizarea organizării structurilor medicale şi repartizarea paturilor la nivel judeţean în funcţie de nevoile reale ale populaţiei şi de activitatea medicală desfăşurată.

• Finanţarea nu va mai depinde de numărul de paturi

Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor introduce un nou model de finanţare prin care spitalele vor primi fonduri în funcţie de serviciile medicale acordate şi de numărul pacienţilor trataţi, fără ca numărul de paturi existente să mai fie criteriul principal. „Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanţarea urmează serviciul medical şi pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulţi pacienţi. Performanţa trebuie susţinută, nu sancţionată”, a declarat ministrul Cseke Attila. Conform noilor reguli, va fi eliminat mecanismul prin care spitalele care depăşeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deşi aveau o activitate intensă şi tratau cazuri complexe.

• Mai multă flexibilitate pentru spitale

Reforma prevede şi flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, pragul minim pentru înfiinţarea unei secţii spitaliceşti va scădea de la 25 la 23 de paturi. Ministerul consideră că noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel judeţean va permite o distribuţie mai echilibrată şi mai eficientă a resurselor medicale, în funcţie de specificul fiecărei zone şi de presiunea reală asupra sistemului sanitar. Potrivit Ministerului Sănătăţii, pentru pacienţi reforma ar trebui să însemne: acces mai bun la servicii medicale; spitale stimulate să trateze mai mulţi pacienţi; organizarea serviciilor medicale în funcţie de nevoile reale ale comunităţilor. Pentru medici şi personalul medical, autorităţile susţin că noile măsuri vor aduce: recunoaşterea performanţei şi a volumului de muncă; susţinerea spitalelor care tratează cazuri complexe; mai multă flexibilitate în organizarea secţiilor şi compartimentelor.

• Aproape toate spitalele ar urma să primească finanţări mai mari

Datele prezentate de CNAS arată că, după aplicarea noii metodologii de calcul, 98,19% dintre spitale ar beneficia în 2026 de estimări financiare mai bune comparativ cu realizările din 2025. Cele mai mari creşteri sunt estimate pentru spitalele de categoria IM, cu o medie de +15,06%, în timp ce spitalele din categoriile II şi III ar urma să înregistreze creşteri medii de aproximativ 10,7%. Unităţile din categoriile IV şi V vor avea majorări mai moderate. Autorităţile susţin că reforma urmăreşte creşterea eficienţei sistemului sanitar şi reducerea diferenţelor dintre spitalele suprasolicitate şi cele cu activitate redusă.