Anadolu Ajansi: Crizele interne din Etiopia întârzie reluarea negocierilor cu Egiptul referitoare la barajul GERD

Negocierile dintre Egipt şi Etiopia privind Marele Baraj al Renaşterii Etiopiene (GERD), construit pe fluviul Nil, nu au fost reluate, la aproape o lună după ce Italia s-a oferit să medieze dialogul dintre cele două ţări, până în prezent, nu a fost stabilită o dată pentru revenirea părţilor la masa negocierilor, relatează agenţia de ştiri oficială a Turciei, Anadolu Ajansi.

Disputa privind umplerea şi operarea barajului, început în 2011, durează de peste 15 ani şi implică şi Sudanul. Egiptul şi Sudanul cer un acord trilateral obligatoriu din punct de vedere juridic privind regulile de umplere şi operare a barajului, în timp ce Etiopia susţine că un astfel de acord nu este necesar şi afirmă că nu intenţionează să prejudicieze interesele celorlalte state, conform sursei.

Negocierile au fost reluate în 2023, după o pauză de trei ani, însă au fost suspendate din nou în 2024, informează publicaţia citată.

Cercetătorul etiopian Zahid Zeydan a declarat că nu se aşteaptă la reluarea negocierilor în ultimul trimestru al anului, în contextul reizbucnirii confruntărilor interne din Etiopia, al tensiunilor din mass-media şi al reducerii priorităţii acordate problemei apei pe agenda internaţională, potrivit sursei.

Potrivit acestuia, autorităţile de la Addis Abeba sunt concentrate asupra evoluţiilor interne, ceea ce a întârziat formarea comitetelor de negociere. Zeydan consideră că o soluţie ar putea fi amânată până la calmarea crizelor regionale, conform publicaţiei.

Pentru Egipt, problema apei are o importanţă strategică majoră. Mohammed Hijazi, membru al Consiliului Egiptean pentru Relaţii Externe, a afirmat că tensiunile interne din Etiopia afectează capacitatea acestei ţări de a avansa negocierile, potrivit sursei.

Hijazi a subliniat că Egiptul consideră apa „o problemă existenţială pentru Egipt”, dar a precizat că este în continuare posibilă cooperarea cu Etiopia şi celelalte state din bazinul Nilului pentru gestionarea resurselor de apă, conform publicaţiei.

„Soluţia constă în ajungerea la un acord juridic obligatoriu care să satisfacă ambele părţi”, a declarat Hijazi, adăugând că un asemenea acord nu ar împiedica dezvoltarea Etiopiei, informează sursa citată.

La rândul său, Salah Halima, vicepreşedintele Consiliului Egiptean pentru Afaceri Africane, a afirmat că Statele Unite, care au oferit anterior mediere în această dispută, acordă în prezent o prioritate mai redusă problemei apei, pe fondul altor dosare internaţionale, precum Iranul, strâmtorile Hormuz şi Bab el-Mandeb şi alegerile americane, conform publicaţiei.

Halima nu a indicat dacă negocierile vor fi reluate la sfârşitul lui 2026 sau în 2027, însă a subliniat că este nevoie de timp pentru crearea condiţiilor necesare unui dialog, potrivit sursei.

În septembrie, ministrul italian de externe Antonio Tajani a anunţat că Italia este pregătită să găzduiască la Roma un dialog între Egipt şi Etiopia, dacă ambele ţări acceptă medierea, conform publicaţiei.

Între timp, situaţia internă din Etiopia s-a deteriorat. La 23 septembrie au izbucnit confruntări între armată şi şapte organizaţii şi grupări politice din mai multe regiuni, luptele concentrându-se în Tigray, Afar şi Amhara, potrivit sursei citate.

Şeful Statului Major etiopian, Birhanu Jula, a acuzat „puterile străine” că sprijină grupări armate pentru destabilizarea ţării şi a susţinut că acestea au primit sprijin din partea Sudanului, Egiptului şi a altor state, conform publicaţiei.

Ministerul egiptean de Externe a respins acuzaţiile, purtătorul de cuvânt Nadir Zaki afirmând că Egiptul nu se amestecă în afacerile interne ale altor ţări, informează sursa citată.