Analiză BCR PMI: În august s-a înregistrat cea mai mare îmbunătăţire a condiţiilor de producţie din România din ultimii doi ani

Fluxul mai puternic de comenzi noi şi volumele mai mari de producţie au determinat o nouă îmbunătăţire a sectorului producător de bunuri din România în luna august, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de către BCR. Ratele de expansiune au fost printre cele mai rapide înregistrate, se arată în comunicat.

Producătorii au răspuns la revigorarea cererii intensificându-şi achiziţiile pentru prima dată în aproape un an şi angajând personal suplimentar după mai mult de doi ani de reduceri. Presiunile inflaţioniste au continuat să se atenueze, scăzând la niveluri sub medie, în timp ce condiţiile lanţului de aprovizionare s-au stabilizat. Cu toate acestea, preocupările legate de mediul economic şi geopolitic general au influenţat perspectivele. Deşi încă pozitiv, sentimentul în rândul producătorilor a atins un nou minim în istoricul sondajului, conform comunicatului.

Cu o valoare de 51,1 puncte în luna august, indicele PMI a crescut la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii peste doi ani (din mai 2024). De la 50,1 puncte în iulie, cea mai recentă valoare a semnalat o îmbunătăţire modestă a condiţiilor de desfăşurare a activităţii, se precizează în comunicat.

Dintre cei cinci indici componenţi, producţia, comenzile noi şi ocuparea forţei de muncă au avut contribuţii pozitive. În schimb, stocurile de achiziţii au avut o contribuţie negativă neglijabilă, conform sursei citate.

Esenţială pentru îmbunătăţirea situaţiei sectorului a fost expansiunea susţinută a comenzilor producătorilor. Deşi doar modestă, revigorarea cererii a fost printre cele mai puternice înregistrate până acum. Valoarea indicelui din luna august a fost susţinută de un aflux de comenzi noi din străinătate, reprezentând prima creştere din ultimele patru luni, potrivit sursei.

Prin urmare, producătorii de bunuri şi-au majorat volumele de producţie pentru a doua lună consecutiv în august. Progresul observat în ultima perioadă a sondajului a fost depăşit doar de cel semnalat de producători în mai 2024, se arată în comunicat.

În partea calitativă a sondajului, firmele au raportat o îmbunătăţire generală a cererii. Unele dintre acestea au asociat extinderea cu succesul unor campanii comerciale şi promoţionale, se precizează în comunicat.

Companiile au fost mai puţin agresive în ceea ce priveşte stabilirea preţurilor de vânzare în luna august. Inflaţia a scăzut la nivelul minim din ultimele 20 de luni şi cu o rată doar marginală. Şi presiunile asupra costurilor s-au redus. Deşi a rămas semnificativă, rata inflaţiei a fost mai scăzută decât media seriei. Cu toate acestea, au fost raportate cheltuieli mai mari cu o gamă largă de factori de producţie cruciali, conform sursei citate.

Producătorii au continuat să semnaleze presiune asupra capacităţii de producţie pe fondul intensificării fluxului de lucrări noi. Comenzile în curs (dar încă nefinalizate) au crescut pentru a treia lună consecutiv, deşi doar puţin. Această situaţie a încurajat primul val de creare a locurilor de muncă din acest sector din ultimii peste doi ani. Totuşi, rata de extindere a forţei de muncă fost doar marginală, potrivit sursei menţionate.

Odată cu numărul de comenzi noi, a crescut şi necesarul de factori de producţie, ceea ce a încurajat intensificarea activităţii de achiziţii, încheindu-se astfel tendinţa de reducere din ultimele 10 luni. Deşi întreprinderile au fost obligate să se bazeze pe stocurile existente pentru a sprijini producţia, scăderea globală a stocurilor pre-producţie a fost doar modestă, în ansamblu, se arată în comunicat.

Au existat, de asemenea, dovezi care au sugerat că perturbarea lanţurilor de aprovizionare cauzată de războiul din Orientul Mijlociu s-a atenuat, dat fiind că timpii de livrare a materiilor prime au rămas neschimbaţi pe parcursul lunii, conform sursei.

În ciuda îmbunătăţirii generale a condiţiilor de desfăşurare a activităţii, producătorii români de bunuri au fost doar prudent optimişti în ceea ce priveşte următoarele 12 luni. Sentimentul a scăzut la cel mai mic nivel înregistrat până acum, pe fondul preocupărilor legate de viitoarele condiţii economice şi geopolitice, se precizează în comunicat.

„BCR PMI privind industria prelucrătoare din România s-a menţinut pentru a doua lună consecutiv în zona de expansiune, urcând la 51,1 puncte în august, de la 50,1 puncte în iulie. Evoluţia a fost determinată în principal de creşterea comenzilor noi şi a producţiei. Comparativ cu luna precedentă, toate componentele, cu excepţia timpilor de livrare ai furnizorilor, au avut o contribuţie pozitivă la evoluţia indicelui. Acest lucru indică o consolidare treptată a activităţii din industria prelucrătoare, îmbunătăţirea cererii şi a producţiei sugerând perspective mai favorabile pentru sector pe termen scurt. Datele PMI indică faptul că a doua jumătate a anului ar trebui să fie mai solidă decât prima, deşi este puţin probabil ca îmbunătăţirea să fie suficientă pentru a compensa evoluţia slabă din primul semestru şi pentru a ameliora semnificativ rezultatul la nivelul întregului an.

Datele statistice slabe din prima jumătate a anului sugerează că producţia industrială din România se îndreaptă către o a patra contracţie anuală consecutivă în 2026. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată că, în iunie, producţia industriei prelucrătoare a scăzut cu 0,5% faţă de luna precedentă şi cu 6,0% faţă de aceeaşi lună a anului anterior. Activitatea extractivă a crescut cu 2,7% faţă de luna precedentă, dar a scăzut cu 0,5% în termeni anuali, în timp ce producţia de energie s-a redus cu 0,2% lunar şi cu 2,5% anual. În trimestrul al doilea din 2026, producţia industrială a fost cu 0,4% mai redusă decât în trimestrul precedent şi cu 4,5% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Producţia industriei prelucrătoare a crescut însă cu 0,7% faţă de trimestrul anterior, dar a scăzut cu 5,3% în termeni anuali. În prima jumătate a anului 2026, producţia industrială s-a redus cu 3,5% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, iar producţia industriei prelucrătoare a scăzut cu 4,6% în termeni anuali. Conflictul din Orientul Mijlociu perturbă pieţele energetice şi intensifică presiunile asupra costurilor în industriile cu un consum intensiv de energie, în condiţiile în care producătorii români se confruntă deja cu unele dintre cele mai ridicate preţuri la energie din Europa. Majorarea cheltuielilor pentru apărare ar trebui să ofere un anumit sprijin activităţii industriale din Europa, însă redresarea va rămâne probabil neuniformă, iar incertitudinile geopolitice vor continua să afecteze perspectivele regionale. Pe plan intern, nivelul ridicat al incertitudinii fiscale şi politice a influenţat deciziile de investiţii, în timp ce procesul în curs de consolidare a bugetului de stat a avut un impact negativ asupra cererii de consum mai puternic decât se anticipase.

Perspectivele industriei germane s-au îmbunătăţit semnificativ în august, oferind un mediu extern mai favorabil producătorilor români. Datele semnal pentru indicele PMI pentru industria prelucrătoare din Germania a urcat la 54,1 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii peste patru ani şi cu mult peste pragul de 50 de puncte care separă expansiunea de contracţie, în timp ce indicele PMI compozit s-a menţinut în zona de creştere, la 51,0 puncte. Redresarea, susţinută de îmbunătăţirea aşteptărilor privind producţia viitoare şi de creşterea cheltuielilor publice pentru infrastructură şi apărare, sugerează că cea mai mare economie a Europei ar putea ieşi dintr-o perioadă prelungită de slăbiciune. Această evoluţie ar putea consolida cererea în cadrul industriei prelucrătoare regionale şi al lanţurilor de producţie şi aprovizionare, inclusiv al celor conectate la România. Cu toate acestea, perspectivele externe rămân neuniforme, deoarece datele semnal pentru indicele PMI pentru sectorul serviciilor din Germania a scăzut la 48,5 puncte, iar redresarea continuă să fie expusă riscurilor generate de perturbările aprovizionării, concurenţa internaţională intensă, tensiunile geopolitice şi costurile mai ridicate de finanţare. Per ansamblu, îmbunătăţirea industriei prelucrătoare germane reprezintă un semnal pozitiv, deşi încă prudent, pentru condiţiile cererii externe relevante pentru sectorul prelucrător românesc.

Indicele Producţiei s-a menţinut peste pragul neutru în august, indicând o accelerare a ritmului de creştere faţă de iulie şi atingând a doua cea mai ridicată valoare din istoricul sondajului. Respondenţii au asociat în mare măsură creşterea producţiei cu majorarea volumului comenzilor şi cu o revigorare generală a cererii. Producătorii români au consemnat în august o îmbunătăţire continuă a comenzilor noi, susţinută de campanii promoţionale şi negocieri comerciale reuşite. Creşterea a rămas modestă, dar s-a numărat printre cele mai puternice înregistrate până în prezent. Comenzile pentru export au revenit, de asemenea, pe creştere pentru prima dată în patru luni, consemnând cel mai puternic avans din istoria de trei ani a sondajului, deşi majoritatea companiilor nu au raportat nicio schimbare faţă de luna iulie. Încrederea companiilor privind următoarele 12 luni a atins din nou un minim istoric în august, după minimul record consemnat anterior în iulie, reflectând preocupările legate de mediul economic şi geopolitic.

Ocuparea forţei de muncă a crescut în august, indicele intrând în zona de expansiune pentru prima dată din mai 2024. Îmbunătăţirea cererii a stat la baza acestei evoluţii pozitive. Continuând tendinţa descendentă observată de la începutul anului, stocurile de achiziţii s-au redus din nou la jumătatea trimestrului al treilea. Potrivit raportărilor, companiile au utilizat stocurile existente pentru a acoperi necesarul de producţie. Cu toate acestea, scăderea generală a stocurilor de materii prime şi materiale a fost doar marginală. Stabilizarea performanţei lanţurilor de aprovizionare a adus indicele timpilor de livrare ai furnizorilor la nivelul neutru pentru prima dată în 17 luni.

Costurile factorilor de producţie au înregistrat o nouă creştere semnificativă în august, deşi avansul a fost mai puţin pronunţat decât în luna precedentă. Evoluţia a reflectat cheltuieli mai ridicate pentru materiile prime, inclusiv metale, combustibili şi petrol, precum şi pentru transport şi salarii. Transferul creşterii costurilor de achiziţie asupra preţurilor de vânzare a fost doar parţial, indicele consemnând în această lună o majorare modestă, cea mai puţin pronunţată de la sfârşitul anului 2024." a declarat Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR.