Analiză FinBan: Zece ani de date BCE şi BNR arată că băncile din România au lucrat cu marje mai mici decât în Polonia şi Ungaria

Federaţia Patronală FinBan a publicat o analiză privind concurenţa în retail banking-ul din România, care arată că, pe ultimii zece ani, diferenţa dintre dobânda la creditul ipotecar şi cea la depozit a fost în medie mai mică în România decât în Polonia şi Ungaria, deşi România a avut constant cel mai ridicat risc de ţară dintre cele trei, potrivit analizei citate.

Analiza arată cum băncile concurează pe preţul creditului, pe dobânda la depozite, pe structura produselor şi pe accesul la credit, iar riscul de dobândă a trecut, la creditele noi ipotecare şi de consum, în mare parte de la client la bancă, conform sursei.

Documentul precizează că o dobândă mare şi o marjă mare pentru bancă sunt două lucruri diferite, deoarece preţul final al unui credit include costul banilor atraşi de la deponenţi, riscul ca împrumutul să nu fie rambursat, costul capitalului şi al reglementării, costurile de funcţionare ale băncii şi, abia la final, marja comercială, potrivit sursei.

România este exact în această situaţie, după ce, în 2025, inflaţia medie anuală a fost de 7,3%, faţă de 5,6% în 2024, iar în decembrie 2025 rata anuală a inflaţiei ajunsese la 9,69%, în timp ce dobânda de politică monetară a BNR a rămas la 6,50% pe tot parcursul anului, nivel la care se află neîntrerupt din august 2024, conform documentului.

Analiza arată că, în România, media pe zece ani, respectiv august 2016 - iulie 2026, a diferenţei dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi dobânda la depozitele noi la termen a fost de 2,52 puncte procentuale, faţă de 2,56 puncte procentuale în Ungaria şi 3,18 puncte procentuale în Polonia, deşi România a avut constant cel mai ridicat risc de ţară dintre cele trei, potrivit sursei.

În iulie 2026, diferenţa dintre dobânda la creditele noi pentru locuinţe şi dobânda la depozitele noi la termen era de 1,31 puncte procentuale în România, faţă de 1,87 puncte procentuale în Cehia, 3,13 puncte procentuale în Ungaria şi 3,27 puncte procentuale în Polonia, iar România are cea mai mică valoare dintre cele patru ţări în fiecare lună din februarie 2025 încoace, adică de 18 luni consecutiv, conform documentului.

Între februarie 2024 şi iulie 2026, dobânda la creditele noi de consum în lei a scăzut de la 12,76% la 10,59%, iar dobânda la depozitele noi la termen în lei a coborât de la 5,53% la 5,03%, astfel încât diferenţa dintre dobânzile la cele două tipuri de produse s-a redus de la 7,23 puncte procentuale la 5,56 puncte procentuale, potrivit sursei.

În 2025, dobânda la depozitele noi la termen în lei a urcat de la 4,95% în aprilie la 5,41% în decembrie, iar dobânda la creditele ipotecare noi în lei a rămas între 7,44% şi 7,68%, ceea ce înseamnă că băncile au absorbit creşterea costului de finanţare fără să o transfere în preţul creditului ipotecar, conform documentului.

Ponderea creditelor noi de consum cu dobândă fixă pe toată durata a urcat de la 68% în ianuarie 2024 la 89% în ianuarie 2026, iar la creditele ipotecare noi, ponderea celor cu dobândă variabilă a scăzut în acelaşi interval de la 68% la 32%, potrivit sursei.

Băncile au raportat în al doilea trimestru din 2026 cea mai accentuată relaxare a standardelor pentru creditele de locuinţe din 2022 încoace, iar BNR consemnează intensificarea concurenţei printre principalii factori, alături de îmbunătăţirea aşteptărilor economice, conform documentului.

Analiza precizează că riscul de ţară se transmite şi băncilor, pentru că le costă mai mult capitalul, finanţarea şi provizioanele, însă datele arată contrariul, pentru că pe zece ani marja medie din România a fost sub cea din Polonia şi Ungaria, ţări cu risc de ţară mai mic, iar cea mai simplă explicaţie este presiunea concurenţei, potrivit sursei.

La acelaşi tablou se adaugă costul banilor, iar dobânda-cheie a BNR a fost, în cea mai mare parte a ultimilor zece ani, peste cele din Polonia şi Cehia, iar azi este cea mai ridicată dintre cele patru ţări, cu un vârf de 13%, conform documentului.