Analiză Frames: Suntem oficial în stagflaţie. Consumul s-a rupt, investiţia publică ţine economia pe linia de plutire

România a intrat, oficial, în stagflaţie, cu o stagnare a activităţii economice în 2026 şi cu o inflaţie care continuă să afecteze puternic consumul şi competitivitatea economică, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Estimările privind creşterea preţurilor în zona de energie din această toamnă (curent, gaze, gigacalorie, apă) riscă să prelungească acest îngheţ economic până în al doilea semestru din 2027, arată o analiză Frames. Singura veste bună este că economia supravieţuieşte tuturor provocărilor, rezilienţa mediului de business fiind una remarcabilă având în vedere condiţiile de business, de la fiscalitatea impredictibilă la inflaţia ridicată, dinamica negativă a vânzărilor şi accentuarea blocajului financiar, se arată în analiza Frames.

Comunicatul Institutului Naţional de Statistică publicat luni, 7 septembrie, aduce prima variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul al doilea şi confirmă estimarea-semnal din august. Titlul oficial este neutru: PIB-ul a rămas nemodificat faţă de trimestrul precedent. Cifra din spatele lui nu este, conform comunicatului de presă.

Economia românească a produs în trimestrul II 2026 un PIB de 494,4 miliarde de lei pe seria brută, cu 10,8% mai mult în termeni nominali decât în trimestrul II 2025. În termeni reali, a produs cu 0,4% mai puţin, se arată în comunicatul de presă.

,,Diferenţa dintre cele două cifre - deflatorul PIB, care a fost de 11,2% - este definiţia tehnică a stagflaţiei. Toată creşterea aparentă a economiei este preţ. Nimic din ea nu este volum'', arată analiza think tank-ului Frames, potrivit comunicatului de presă.

Pe semestru, imaginea este identică: PIB nominal de 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste semestrul I 2025, dar în scădere reală cu 0,7%. Iar pe seria ajustată sezonier, care elimină efectele de calendar şi este seria pe care o citesc analiştii pentru trend, contracţia anuală este de 2,0% în trimestrul II şi de 1,6% pe semestru, se mai arată în comunicatul de presă.

Trei trimestre fără creştere

Cel mai util tabel din comunicat nu este cel cu titlul, ci seria ajustată sezonier comparată cu trimestrul precedent. Ea arată 98,1 în trimestrul IV 2025, 99,9 în trimestrul I 2026 şi 100,0 în trimestrul II 2026. Tradus: o cădere de 1,9% în ultimul trimestru al anului trecut, una de 0,1% la începutul acestui an şi o stagnare perfectă în trimestrul al doilea, conform comunicatului de presă.

Cumulat, nivelul real al economiei este cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul III 2025, se arată în comunicatul de presă.

România nu a intrat tehnic în recesiune - pentru asta ar fi fost nevoie de două trimestre consecutive de scădere trimestrială, iar trimestrul II a evitat asta la limită, prin zero. Dar nu a mai crescut de un an, potrivit comunicatului de presă.

Comparaţia cu anul trecut este brutală. În 2025, indicii anuali pe seria brută arătau 100,6, 102,5, 101,3 şi 98,8. În 2026: 98,5 în trimestrul I şi 98,1 în trimestrul II. Punctul de ruptură a fost trimestrul IV 2025, adică exact momentul în care pachetul de consolidare fiscală - majorarea TVA, creşterea accizelor şi eliminarea plafonării la energie - a început să producă efecte, se mai arată în comunicatul de presă.

Unde s-a rupt economia

Comunicatul INS permite, pentru prima dată în acest an, o citire pe ramuri. Contribuţiile la modificarea PIB în semestrul I sunt sistematic negative acolo unde ponderea este mare, conform comunicatului de presă.

,,Cea mai grea lovitură vine din blocul comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante - 21,6% din PIB, cea mai mare pondere din economie. Volumul său de activitate a scăzut cu 3,9%, ceea ce a tăiat 0,9 puncte procentuale din PIB. Este sectorul care ţine direct de consumul populaţiei şi de circulaţia mărfurilor'', spun experţii de la Frames, se arată în comunicatul de presă.

Industria, cu 16% din PIB, a pierdut 2,9% din volum şi a scăzut PIB-ul cu încă 0,5 puncte. Informaţiile şi comunicaţiile, sectorul pe care România îl invocă de un deceniu ca motor al modernizării, au pierdut 3,5% din volum. Tranzacţiile imobiliare au pierdut 4,5%. Administraţia publică, învăţământul şi sănătatea, luate împreună, au pierdut 1,7% - efect direct al restrângerii cheltuielilor publice, potrivit comunicatului de presă.

Pe partea pozitivă rămân trei ramuri, toate cu pondere mică. Construcţiile au crescut cu 12,3% în volum şi au adăugat 0,7 puncte procentuale, dar cântăresc doar 6,2% din PIB. Activităţile de spectacole, culturale şi recreative au urcat cu 11,7%, cu o pondere de 4,3%. Agricultura a crescut cu 3,5%, cu o pondere de 1,7%, se mai arată în comunicatul de presă.

,,Aritmetica este fără scăpare: valoarea adăugată brută totală a scăzut cu 1,0 punct procentual. Ceea ce a limitat contracţia PIB-ului la 0,7% au fost impozitele nete pe produs, care au adăugat 0,3 puncte. Cu alte cuvinte, o parte din diferenţa dintre o economie care scade cu un procent şi una care scade cu şapte zecimi vine din faptul că statul a colectat mai mult, nu din faptul că economia a produs mai mult'', arată analiza, conform comunicatului de presă.

Consumul s-a rupt, investiţia publică ţine economia pe linia de plutire

Potrivit analizei Frames, pe partea de utilizări, tabloul este şi mai clar. Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor, care reprezintă 61,2% din PIB, a scăzut în volum cu 2,5% şi a tăiat singură 1,5 puncte procentuale din PIB. În trimestrul II, contribuţia ei negativă a urcat la 1,9 puncte. Este cea mai severă contracţie a consumului privat din ultimul deceniu în afara anului pandemic, se arată în comunicatul de presă.

În oglindă, formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în volum şi a adăugat 2,4 puncte procentuale, iar în trimestrul II singur, 4,1 puncte. Consumul colectiv efectiv al administraţiilor publice a urcat cu 6,0%. Investiţia publică şi cheltuiala colectivă a statului sunt, practic, singurele componente care mai împing economia în sus., potrivit comunicatului de presă.

Numai că efectul lor a fost aproape integral anulat de variaţia stocurilor, care a scăzut PIB-ul cu 2,2 puncte procentuale pe semestru şi cu 2,0 puncte în trimestrul II. Companiile îşi consumă stocurile în loc să producă - semnalul clasic al unei economii în care cererea s-a oprit brusc şi producătorii nu mai reînnoiesc, se mai arată în comunicatul de presă.

Exportul net a mai tăiat 0,1 puncte, importurile crescând cu 1,6% în volum faţă de 1,3% la exporturi. Balanţa comercială rămâne un deficit structural de aproape 50 de miliarde de lei numai în şase luni, conform comunicatului de presă.

Partea de inflaţie: preţurile din tabelele INS, nu doar din coşul de consum

Aici se află argumentul care lipseşte din majoritatea relatărilor despre acest comunicat. Tabelul 6 al INS publică, alături de indicii de volum, indicii de preţ pe fiecare ramură. Ei arată o economie în care cantitatea scade şi preţul explodează., se arată în comunicatul de presă.

Linia impozitelor nete pe produs merită citită de două ori. Volumul lor real a crescut cu 5,3%, iar preţul asociat cu 19,8% - pe semestru, cu 20,7%. Este amprenta directă a majorării TVA şi a accizelor. Statul a colectat, în termeni reali, mai mult dintr-un consum care în termeni reali a scăzut. Consolidarea fiscală nu a fost neutră: ea apare în date simultan ca sursă de venit bugetar şi ca sursă de inflaţie, potrivit comunicatului de presă.

,,Pe partea de consum, inflaţia măsurată prin indicele preţurilor de consum a atins vârful ciclului în mai, la 10,85%, a coborât la 10,42% în iunie şi a căzut abrupt la 8,2% în iulie. Scăderea nu este rezultatul răcirii cererii, ci un efect de bază: scumpirea-şoc a energiei electrice din iulie 2025 a ieşit din comparaţia an-la-an. Pe indicele armonizat, România rămâne în vârful Uniunii Europene'', spune Adrian Negrescu, managerul Frames, se mai arată în comunicatul de presă.

Banca Naţională a revizuit prognoza de inflaţie în sus de două ori într-un singur an: de la 3,9% la 5,5% şi apoi la 6,1% pentru finalul lui 2026, cu revenirea în intervalul-ţintă împinsă în ultimul trimestru din 2027. Iar avertismentul din raportul de august este cel care contează cel mai mult pentru diagnostic: inflaţia de bază continuă să crească deşi economia se contractă. Exact asta separă un episod inflaţionist obişnuit de stagflaţie, conform comunicatului de presă.

Capcana de politică economică

Consecinţa practică a acestei combinaţii este că ambele pârghii clasice de reacţie sunt blocate simultan, se arată în comunicatul de presă.

Politica monetară nu poate relaxa. Dobânda de politică monetară stă la 6,50% din august 2024, cu Lombard la 7,50% şi facilitatea de depozit la 5,50%, iar Consiliul de administraţie al BNR a menţinut-o din nou pe 10 august. Cu inflaţia la 8,2% şi cu inflaţia de bază în creştere, o reducere ar fi o eroare de manual, potrivit comunicatului de presă.

Experţii de la Frames estimează primul pas de relaxare abia în mai 2027. Următoarea şedinţă de politică monetară este pe 8 octombrie, se mai arată în comunicatul de presă.

,,Politica fiscală nu poate stimula. Deficitul bugetar trebuie să coboare de la 7,9% din PIB în 2025 spre 6,2% în 2026, sub procedura de deficit excesiv, iar datoria publică a depăşit deja pragul de 60% din PIB şi este proiectată la 61,6% anul acesta şi 63,4% în 2027'', afirmă Adrian Negrescu, conform comunicatului de presă.

,,Execuţia la şapte luni arată un deficit de 2,34% din PIB, o performanţă remarcabilă realizată de Alexandru Nazare. Ministerul Finanţelor a reuşit, în 2026, un demers cum nu am mai văzut în ultimii 10 ani, de reducere susţinută a deficitului fără ca economia să intre în recesiune”, a mai spus acesta, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit analizei Frames, absorbţia fondurilor europene, în special din PNRR, este singura explicaţie pentru cele 10,9% creştere a formării brute de capital fix, potrivit comunicatului de presă.

,,De aceea spunem că miza principală a noului guvern va fi aceea de a atrage cei 20 de miliarde de euro pe care îi mai avem în fondurile de coeziune. Pentru intervalul 2021-2027 avem la dispoziţie 31 mld. euro din care n-am luat decât aprox. 10 mld. până acum. Dacă nu vom atrage acei bani, va dispărea principalul motor al economiei'', maI spune Negrescu, se mai arată în comunicatul de presă.

Ce spune piaţa despre 2026 şi 2027

Prognozele instituţionale au fost tăiate în lanţ în prima parte a anului. Problema este că, în lumina datelor de semestru, majoritatea lor arată deja prea optimiste, conform comunicatului de presă.

Cu semestrul I închis la −0,7% pe seria brută, pentru ca anul să se termine pe zero ar fi nevoie de o creştere de aproximativ 0,7% în semestrul II. Pentru a valida estimarea FMI de +0,7% pe an, semestrul II ar trebui să crească cu aproximativ 2%, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit estimărilor Frames, nimic din datele lunare disponibile - producţia industrială, comerţul cu amănuntul, dinamica salariaţilor - nu susţine un asemenea reviriment. Singurele prognoze care rămân plauzibile sunt cele ale OCDE şi BERD, ambele pe minus, potrivit comunicatului de presă.

Contextul regional face cifra şi mai vizibilă. În estimările Comisiei Europene, Polonia avansează cu 3,5%, Bulgaria cu 2,5%, iar Ungaria, Cehia şi Grecia cu câte 1,8%. România este singura economie din regiune cu creştere zero sau negativă. Nu este un şoc extern comun: este o divergenţă internă, se mai arată în comunicatul de presă.

Pe partea de preţuri, Comisia Europeană estimează o inflaţie de 7% în 2026, FMI 7,8%, iar BNR 6,1% la sfârşitul anului. Toate cele trei situează România cu mult peste media europeană. Convergenţa spre normal este proiectată abia pentru 2027, cu 3,7% la Comisie şi 3,4% la BNR - dar cu revenirea efectivă în intervalul-ţintă abia în ultimul trimestru al acelui an, conform comunicatului de presă.

Pe piaţa muncii, Comisia Europeană estimează o creştere a şomajului de la 6,1% în 2025 la 6,3% în 2026, urmată de o coborâre la 5,9% în 2027. Este singurul indicator care încă nu s-a deteriorat sever, dar BNR a semnalat deja o încetinire a descreşterii efectivului de salariaţi în aprilie-mai, se arată în comunicatul de presă.

„Cu inflaţia pusă sub semnul întrebării de anunţatele creşteri de preţuri din zona de energie, cu dobânzile în continuare îngheţate, va fi aproape imposibil ca economia să iasă din zona de stagflaţie mai devreme de S2 2027”, avertizează Adrian Negrescu, potrivit comunicatului de presă.

Ce ar trebui urmărit până la finalul anului

Potrivit analiştilor de la Frames, trei repere vor decide dacă 2026 se închide pe zero sau pe minus, conform comunicatului de presă.

Primul este comunicatul INS din 9 octombrie, cu a doua variantă provizorie pentru trimestrul II, urmat de estimarea-semnal pentru trimestrul III. Dacă seria ajustată sezonier arată din nou o scădere faţă de trimestrul precedent, discuţia despre recesiune tehnică revine pe masă, se arată în comunicatul de presă.

Al doilea este şedinţa BNR din 8 octombrie şi, mai ales, ritmul dezinflaţiei din trimestrul IV. Dacă inflaţia coboară spre 6% aşa cum proiectează banca centrală, primul semnal de relaxare monetară devine posibil spre finalul anului. Dacă rămâne peste 7%, relaxarea se împinge în 2027 şi costul creditului pentru companii rămâne prohibitiv încă un an, potrivit comunicatului de presă.

Al treilea, şi cel mai important pentru creştere, este ritmul de absorbţie a fondurilor europene. Formarea brută de capital fix la +10,9% este singura componentă din tot comunicatul INS care arată bine. Ea nu vine din investiţie privată, ci din execuţia publică finanţată european. Este, în acest moment, tot ce mai ţine economia românească pe zero în loc de minus, se mai arată în comunicatul de presă.

,,Diagnosticul, pe datele oficiale de astăzi, este acesta: o economie care nu mai creşte de trei trimestre, în care consumul populaţiei se contractă cu 2,5%, industria cu 2,9% şi comerţul cu 3,9%, în timp ce preţurile din economie urcă cu peste 10% şi impozitele indirecte cu aproape 20%. Este definiţia manualului. Iar particularitatea românească este că o parte semnificativă a componentei inflaţioniste nu vine dintr-un şoc extern, ci din instrumentul ales pentru corectarea deficitului'', mai arată analiza Frames, conform comunicatului de presă.