Analiză Gebruder Weiss România: O perspectivă optimistă asupra pieţei de transport şi logistică

Anul 2025 marchează o etapă importantă pentru sectorul transporturilor şi logisticii, caracterizată prin adaptări economice şi geopolitice şi o tranziţie accentuată către soluţii sustenabile, în care companiile îşi prioritizează eficientizarea operaţiunilor şi explorarea unor noi oportunităţi de creştere, potrivit unei analize Gebruder Weiss România.

Aderarea României la spaţiul Schengen terestru contribuie semnificativ la fluidizarea transporturilor internaţionale, deschizând perspective atractive pentru consolidarea poziţiei ţării ca hub logistic regional. În paralel, tendinţa de nearshoring, alături de progresele tehnologice şi orientarea tot mai clară către soluţii ecologice, oferă jucătorilor din industrie un cadru favorabil pentru inovaţie şi adaptare. Cu strategii bine calibrate, 2025 poate deveni un an al consolidării şi al valorificării schimbărilor în avantaj competitiv.

Ultimii ani au arătat cât de importantă este adaptabilitatea într-un mediu economic în continuă schimbare. Contextul economic actual continuă să încurajeze companiile din transport şi logistică să îşi regândească strategiile operaţionale şi să devină mai agile. După un 2024 marcat de scăderea consumului şi inflaţie ridicată, anul 2025 vine cu o nouă serie de provocări, dar şi cu oportunităţi importante pentru actorii care adoptă soluţii inteligente de adaptare.

Măsurile fiscale recente şi volatilitatea pieţei energetice impun o atenţie sporită asupra controlului costurilor. În acest sens, companiile care investesc în tehnologii moderne, flote eficiente energetic sau digitalizare pot transforma presiunea costurilor într-un avantaj competitiv. Ajustarea modelelor de business, optimizarea resurselor şi creşterea productivităţii pot consolida poziţia pe piaţă şi deschide noi direcţii de dezvoltare. Printr-o abordare strategică, 2025 poate deveni un an al consolidării şi al progresului durabil, dincolo de provocările pe care le aduce.

Eliminarea controalelor la frontierele terestre dintre România şi statele membre Schengen aduce, în 2025, o schimbare semnificativă pentru industria transporturilor. Această măsură creează un context favorabil optimizării serviciilor de transport internaţional, reducând timpii de tranzit şi sporind eficienţa lanţurilor de aprovizionare. Astfel, România va continua să-şi consolideze poziţia de hub regional, pentru companiile care doresc să mute producţia mai aproape de pieţele de desfacere.

Conform unui studiu realizat de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), în perioada 2012-2023, transportatorii români au pierdut aproximativ 19,1 miliarde de euro din cauza întârzierilor la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria. Camioanele au staţionat, în medie, 23,5 milioane de ore anual în punctele de trecere a frontierei, ceea ce a afectat semnificativ competitivitatea transportatorilor români pe piaţa europeană.

"Accesul mai rapid la pieţele europene, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, oferă transportatorilor români un plus de predictibilitate şi poate consolida poziţia României în lanţurile internaţionale de aprovizionare. Totuşi, pentru ca acest avantaj să fie valorificat pe deplin, este esenţial ca infrastructura de transport să ţină pasul cu noile cerinţe logistice. Investiţiile în modernizare şi în soluţii inteligente de gestionare a fluxurilor de marfă sunt esenţiale pentru transformarea acestei oportunităţi într-un avantaj strategic pe termen lung", consideră Viorel Leca, Director General Gebruder Weiss România.

Conceptul de nearshoring a prins contur încă din anii 2000, odată cu schimbările economice şi globale. În timp, a devenit o strategie tot mai atractivă pentru companiile care caută un echilibru între eficienţă, costuri reduse şi siguranţa lanţurilor de aprovizionare. Accelerată de transformările economice recente, această tendinţă oferă României un avantaj competitiv semnificativ, datorită poziţiei sale geografice şi a mediului de afaceri în plină dezvoltare. Fiind situată la intersecţia principalelor rute comerciale europene şi având acces strategic la regiunea Mării Negre, România reprezintă o opţiune ideală pentru companiile care doresc timpi de livrare mai scurţi şi o mai mare flexibilitate operaţională.

În plus, costurile competitive, infrastructura în continuă îmbunătăţire şi forţa de muncă bine pregătită fac din România un hub atractiv pentru investiţiile în logistică şi producţie. Pe măsură ce companiile europene îşi reevaluează strategiile de aprovizionare, ţara noastră are oportunitatea de a deveni un punct de referinţă în regiune.

În ceea ce priveşte transportul maritim, reluarea traficului prin Canalul Suez reprezintă una dintre cele mai importante oportunităţi pentru eficientizarea rutelor de transport şi degrevarea presiunii asupra lanţurilor globale de aprovizionare. Această rută strategică joacă un rol esenţial în conectarea Europei, Asiei şi Africii, iar orice blocaj sau perturbare în acest coridor poate genera întârzieri semnificative şi costuri suplimentare. Scăderea timpilor de tranzit şi reluarea fluxurilor prin această rută pot contribui la o mai bună predictibilitate pentru transportatorii maritimi, facilitând planificarea logistică şi optimizarea resurselor utilizate.

Totodată, din perspectiva transportului feroviar, o relaxare eventuală a sancţiunilor asupra coridorului de Nord, care traversează Rusia, ar putea crea premisele redinamizării traficului de containere pe calea ferată - o alternativă rapidă, eficientă şi cu impact redus asupra mediului. Într-un context în care companiile sunt tot mai atente la amprenta de CO₂, opţiunile intermodale care implică transportul feroviar devin tot mai relevante.

Interconectivitatea dintre sustenabilitate şi tehnologie devine şi mai puternică, oferind industriei transporturilor nu doar soluţii eficiente, ci şi oportunităţi importante de creştere. Pe măsură ce cerinţele privind reducerea emisiilor de carbon şi eficientizarea proceselor devin din ce în ce mai stricte, tehnologiile inovatoare joacă un rol esenţial în crearea unui ecosistem logistic mai sustenabil şi mai competitiv.

Chiar dacă investiţiile în soluţii sustenabile - precum autovehiculele electrice şi combustibilii alternativi - presupun un efort financiar considerabil, interesul pentru acestea este tot mai mare, pe măsură ce companiile îşi asumă rolul activ în protejarea mediului.

În România, investiţiile în autovehicule electrice sunt în continuare pe un trend ascendent, cel puţin în privinţa celor destinate transportului de mărfuri. Potrivit Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări, doar în prima lună din 2025 au fost deja înregistrate 237 de unităţi. În 2024 au fost înmatriculate 656 de vehicule electrice pentru transport marfă (autovehicule şi autotractoare), iar în ceea ce priveşte camioanele electrice de mare tonaj, numărul acestora rămâne încă limitat. Capitala domină clasamentul în ceea ce priveşte numărul de înmatriculări, urmată de judeţele Cluj şi Ilfov.

În acelaşi timp, digitalizarea lanţurilor de aprovizionare, prin automatizare şi monitorizare în timp real, deschide calea către o logistică mai eficientă, prin optimizarea rutelor, reducerea consumului de resurse şi creşterea controlului operaţional. Anul acesta, mai mult decât oricând, vom observa cum tehnologia nu doar susţine, dar şi permite implementarea unor soluţii sustenabile, trend necesar într-un context economic ce determină creşterea costurilor operaţionale.