ANALIZĂ: Mediul de business din România la jumătatea anului - presiuni, soluţii şi tendinţe

Specialiştii de la Buju Stanciu & Asociaţii au făcut o analiză a mediului de afaceri din România la jumătatea anului 2025, pe care au trimis-o într-un comuncat redacţiei, în care au evidenţiat principalele presiuni fiscale, tendinţele în comportamentul antreprenorilor şi soluţiile legale pe care tot mai multe companii le adoptă pentru a-şi proteja sustenabilitatea.

Astfel, Sursa citată face o analiză a situaţiei şi menţionează:

„Tot mai multe firme iau în calcul "exodul fiscal” către jurisdicţii unde cadrul legal şi fiscal este mai prietenos dezvoltării pe termen lung, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Singapore, Irlanda, Elveţia sau Cipru.

La şase luni de la începutul lui 2025, mediul de afaceri românesc resimte puternic presiuni fiscale şi legislative, iar IMM-urile sunt mult mai „slăbite” în faţa schimbărilor dese de reglementare şi fiscale, ceea ce prefigurează o creştere a numărului de insolvenţe şi falimente, avertizează specialiştii Buju Stanciu & Asociaţii. În acelaşi timp, autorităţile fiscale au devenit mai agresive în colectarea taxelor, crescând semnificativ frecvenţa controalelor inopinate. Pentru a tempera sau combate greutatea fiscală din România, antreprenorii apelează tot mai des la audit legal preventiv sau solicită consultanţă pentru a-şi muta firmele în alte ţări precum Singapore, Elveţia sau Cipru, pe fondul dorinţei de stabilitate şi predictibilitate pe termen mai lung.

Încetinirea economiei amplifică aceste provocări - PIB-ul României a stagnat practic în primul trimestru (+0,2% faţă de T1 2024) pe fondul răcirii consumului şi industriei, în timp ce inflaţia anuală rămâne ridicată (circa 5% în primăvară). Toate aceste evoluţii exercită presiune suplimentară asupra companiilor, mai ales în contextul eforturilor guvernului de a reduce un deficit bugetar ce poate depăşi pragul critic de 8% din PIB.

Numărul de insolvenţe a crescut cu peste 9 % în 2024, iar avocaţii se aşteaptă la noi creşteri pe fondul înăspririi fiscalităţii. Pe partea de inspecţii fiscale, ANAF a finalizat 132 de acţiuni în trimestrul I 2025, stabilind obligaţii suplimentare de peste 100 mil. lei”.

Marius Stanciu, partener fondator Buju Stanciu & Asociaţii, declară: „Când deficitul bugetar se ţine cu greu sub 9 %, autorităţile devin mult mai agresive în colectare. Vedem controale inopinate, reevaluări de TVA, verificări la persoane fizice cu risc. Antreprenorii vin preventiv la noi pentru audituri juridice, nu doar când apar citaţiile”.

Aceeaşi sursă mai precizează:

„Guvernul, constrâns de nevoia consolidării bugetare, a anunţat măsuri fiscale menite să crească veniturile statului, ceea ce se traduce prin controale mai riguroase şi reguli mai stricte pentru firme. Banca Naţională a vorbit încă de la finalul lui 2024 despre necesitatea unei „diete” economice, iar analiştii evidenţiază gravitatea situaţiei finanţelor publice. În acest climat, agenţiile de control precum ANAF şi-au intensificat verificările la companii, urmărind fiecare leu datorat statului”.

Victor Buju, avocat specializat în fiscalitate şi partener al societăţii de avocatură Buju Stanciu & Asociaţii, explică: „În acest context, este inevitabil ca autorităţile şi instituţiile publice cu drept de control, în special ANAF, să intensifice verificările, mai ales asupra companiilor. Într-o economie aflată sub presiune, fiecare leu contează, iar entităţile care nu sunt pregătite vor simţi din plin forţa viitoarelor măsuri. De aceea, este important ca antreprenorii să ia în considerare realizarea unui audit legal preventiv, util pentru conformarea la noile rigori legislative şi la menţinerea sănătăţii afacerii”.

În comunicat se mai menţionează:

„Astfel, auditul legal preventiv - o analiză proactivă a conformităţii operaţiunilor unei companii cu legislaţia în vigoare - începe să fie tot mai des folosit de firmele locale drept „scut” împotriva riscurilor legislative şi economice. În economiile mature, acest tip de audit este o practică standard, recunoscută pentru rolul său în asigurarea sustenabilităţii afacerilor. La noi, deşi conceptul nu a fost până acum în prim-plan, tot mai multe companii îi văd utilitatea în contextul actual. În ultimele luni din 2024, interesul pentru audituri juridice preventive s-a dublat faţă de restul anului, pe fondul incertitudinii ridicate privind anul 2025. Cele mai multe firme care au apelat la astfel de evaluări provin din domenii precum IT, retail (comerţ şi servicii) sau real-estate, sectoare unde dinamica pieţei şi schimbările legislative frecvente impun o atenţie sporită la risc. Faptul că aceste industrii optează preventiv pentru audit legal arată gradul de vulnerabilitate, dar şi de conştientizare a riscurilor în mediul de business actual.

Nevoia de stabilitate şi măsuri de adaptare: antreprenorii, tot mai interesaţi să îşi mute firmele în alte ţări

În faţa volatilităţii economice şi normative, antreprenorii îşi doresc stabilitate şi predictibilitate. Orice business plan solid are nevoie de un cadru fiscal coerent, cu taxe previzibile şi reguli care să nu se schimbe peste noapte. Din păcate, realitatea ultimului an a însemnat modificări legislative frecvente şi creşteri de impozite care au erodat încrederea mediului de afaceri. Povara fiscală tot mai mare, schimbările dese de lege şi impredictibilitatea din România determină tot mai mulţi antreprenori să îşi mute firmele în alte ţări.

Conform datelor colectate de Buju Stanciu & Asociaţii, interesul pentru soluţii de optimizare fiscală şi mutarea rezidenţei fiscale a crescut cu peste 50% în ultimii ani - un semn clar că firmele caută alternative pentru a-şi proteja profitabilitatea şi viitorul. Ţări precum Emiratele Arabe Unite, Singapore, Irlanda, Elveţia sau Cipru se numără printre destinaţiile atractive, având politici fiscale mult mai avantajoase şi un climat de afaceri stabil, comparativ cu România. Stabilitatea legislativă din aceste jurisdicţii le permite antreprenorilor să îşi facă planuri pe termen lung, fără teama unor schimbări bruşte de reguli sau taxe.

Tendinţa mutării rezidenţei fiscale este vizibilă şi în rândul startup-urilor din tehnologie sau al profesioniştilor freelance. Aceste afaceri au adesea flexibilitatea de a opera remote, fără o prezenţă fizică fixă, ceea ce face relocarea peste hotare o opţiune viabilă”.

Marius Stanciu, avocat şi partener fondator al Buju Stanciu & Asociaţii, explică: "Schimbarea rezidenţei fiscale din România a devenit un subiect de interes major pentru antreprenorii locali, iar în 2025 ne aşteptăm ca acest fenomen să se intensifice. Principalele motive pentru această tendinţă ţin de presiunea fiscală crescută, dorinţa de a accesa pieţe mai competitive şi de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile în alte jurisdicţii. În ultimii ani, România a adoptat măsuri de consolidare fiscală - de la majorarea taxelor la limitarea unor deduceri -, ceea ce a creat un mediu mai puţin prielnic pentru antreprenori. Incertitudinea legislativă, modificările frecvente ale Codului Fiscal, toate acestea adaugă la nesiguranţa mediului de afaceri. Mulţi antreprenori români din IT sau freelancing şi-au construit modele de business ce nu necesită o prezenţă locală permanentă, permiţându-le să îşi relocheze rezidenţa fiscală în ţări mai avantajoase”. Cu alte cuvinte, în lipsa predictibilităţii interne, tot mai multe firme autohtone iau în calcul "exodul fiscal” către jurisdicţii unde cadrul legal şi fiscal este mai prietenos dezvoltării pe termen lung.

Sursa citată concluzionează:

„În concluzie, mediul de business din România la jumătatea anului 2025 se caracterizează prin provocări majore, dar şi printr-o capacitate tot mai mare de adaptare a antreprenorilor. Companiile care investesc în prevenţie - indiferent că vorbim de audituri juridice periodice, consultanţă fiscală strategică sau reorganizarea modelului de business - au şanse sporite să traverseze cu bine această perioadă turbulentă.

Specialiştii subliniază că o schimbare de mentalitate este necesară: de la reacţia pasivă la schimbări, la acţiunea proactivă. „Prea mulţi antreprenori ajung la profesioniştii în drept doar după ce problemele apar. Contextul actual impune o schimbare de abordare. În vremuri în care austeritatea este iminentă, prevenţia şi adaptarea fac diferenţa între o companie care supravieţuieşte şi una care prosperă”, conchide Marius Stanciu.

Astfel, apelând la consultanţi cu expertiză şi implementând din timp soluţii inteligente - de la optimizare fiscală la protecţie legală preventivă -, antreprenorii pot transforma vulnerabilităţile identificate în puncte forte. Iar într-un mediu atât de imprevizibil, această agilitate poate fi elementul cheie care separă business-urile de succes de restul”.