Analiză XTB: Economia europeană dă primele semne de redresare

Apar, în mijlocul verii, ”ghiocei” în aşteptările pentru economia europeană, după o ”iarnă” lungă de îngrijorări şi presiuni, însă semnalele de redresare sunt, în continuare, destul de fragile, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

Indicele PMI compozit al S&P pentru zona Euro a crescut la 51,1 puncte, cu 0,2 puncte peste valoarea din iulie şi cu 0,5 puncte peste aşteptări. O raportare peste 50 semnalează, de obicei, creştere economică.

Îmbunătăţirea a fost mai consistentă în sectorul industrial, cel mai afectat anterior, cu un salt de 0,7 puncte, în timp ce indicele pentru servicii a dat uşor înapoi, cu 0,3 puncte. La nivelul comenzilor noi industriale s-a raportat prima valoare în creştere de după 2022.

Este un rezultat relevant, mai ales că, în privinţa comenzilor noi pentru export, declinul început în martie 2022 nu doar a continuat, ci a accelerat la cel mai rapid ritm din ultimele cinci luni. Deşi e încă devreme pentru a descrie tendinţe solide, se adună semnale de redresare a blocului european, în ciuda presiunilor de ordin comercial.

Tendinţa favorabilă a PMI compozit e oglindită de indicele IFO pentru Germania, în creştere la 89 de puncte, cel mai înalt nivel din ultimii 3 ani. Avansul a fost condus de aşteptări mai optimiste, care au supracompensat o uşoară înrăutăţire a valorii pentru condiţiilor curente. Deşi e o veste bună, mai ales în raport cu nivelurile comprimate din ultimii ani, pentru a pune lucrurile în perspectivă, indicatorul a petrecut aproape tot deceniul 2010 - 2019 peste 100 de puncte, cu perioade susţinute chiar şi peste 110 puncte.

Economia europeană pare, în lumina datelor recente, suficient de robustă pentru a depăşi problemele impuse de tensiunile comerciale cu SUA. E drept că nivelul agreat, de 15%, este mai tolerabil faţă de valorile discutate anterior, dar reprezintă, totuşi, o creştere în comparaţie cu anii trecuţi. Pentru importantul sector auto al continentului, etape suplimentare sunt necesare înainte de a coborî la reperul standard taxele vamale care ajung în prezent la 27,5%, explică Claudiu Cazacu.

Potrivit comunicatului, dacă sunt îndeplinite condiţiile solicitate de SUA până la finele lunii, o reducere retroactivă a taxelor ar fi posibilă, potrivit negociatorului european Maros Sefcovic. Datele actuale ridică moralul observatorilor şi probabilitatea ca economia europeană să puncteze o creştere măcar în linie cu estimările. Banca Centrală Europeană vede un avans de 0,9% anul acesta şi 1,1% anul viitor pentru zona Euro, sub cel estimat de Fed în SUA de 1,4% şi 1,6%. Ambele seturi de previziuni urmează să fie revizuite luna viitoare.

Rămân, însă, semne de întrebare mai vechi, dar şi unele de dată mai recentă. Dacă, în general, indicatorii pentru industria europeană sunt orientaţi spre relansare, industria germană încă e în suferinţă, cu o deteriorare uşoară a condiţiilor curente. Vântul care umflă pânzele corabiei optimiştilor se leagă de proiecţii şi aşteptări încă insuficient susţinute de date, punctează Claudiu Cazacu.

Conform sursei, pachetul de stimulare fiscală de 500 de miliarde de Euro ar urma să aibă efecte mai pronunţate începând de anul viitor, şi e posibil ca o parte semnificativă din optimismul din sondajele IFO şi S&P să fie asociată cu anticiparea acestuia.

Astfel, s-ar putea ca situaţia în economia reală să fie încă problematică şi vulnerabilă la tensiuni comerciale, ceea ce măreşte importanţa unei implementări eficiente a programului anunţat de Germania. De altfel, optimismul a fost mai pronunţat în domeniul bunurilor de capital, setat să beneficieze de noul mediu economic, în aşteptarea cheltuielilor sporite cu infrastructura.

Germania se confruntă, însă, cu probleme structurale, fapt recunoscut chiar de cancelarul Merz. Deşi costurile cu energia au scăzut, îmbătrânirea forţei de muncă, digitalizarea insuficientă, birocraţia sau concurenţa altor economii, în special asiatice, rămân dificultăţi importante pe termen mediu.

Productivitatea muncii în SUA este cu aproximativ 25% mai ridicată faţă de cea din zona Euro. În trimestrul al doilea, PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,3%, cu exporturi în scădere de 0,1%, consum privat pe un plus de doar 0,1% şi consum guvernamental de +0,8%, adaugă consultantul de strategie al XTB România.

Pe lângă dificultăţile unor crize suprapuse din sectorul auto, e ilustrativă dinamica unor companii precum Carl Zeiss Meditec, producător de echipamente medicale, care a pierdut 78% din valoare faţă de vârful de acum 4 ani, sau cunoscutul brand de articole sportive Puma, cu acţiuni în scădere de 52% anul acesta şi 82% din vârful din 2021, şi aceasta chiar şi după un salt de 16% în sesiunea de luni. Motivul aprecierilor: nu o creştere spectaculoasă a profitului ori vânzărilor, sau lansarea de noi produse, ci scoaterea la vânzare a companiei.

O altă mare economie europeană se confruntă cu o criză politică. În Franţa, guvernul ar putea cădea în urma unei moţiuni de cenzură ce va fi votată pe 8 septembrie, iar bursa a deschis în scădere cu aproape 2%. Situaţia tensionată ilustrează dificultatea de a implementa reforme fiscale dureroase, dar necesare pentru a ţine în frâu datoria publică, ajunsă la 114% din PIB. Divergenţa dintre spaţiul fiscal amplu al Germaniei, care permite stimularea economiei, şi cel negativ al Franţei e un alt motiv de posibilă prudenţă a investitorilor faţă de zona Euro în ansamblu.

În plus, nori se adună şi dinspre SUA, preşedintele Trump vorbind despre noi taxe vamale şi restricţii de export, inclusiv pentru tehnologie, impuse statelor care au taxe pentru serviciile digitale. Canada şi unele state UE se aflau în această situaţie, dar Canada a renunţat la ele în cadrul negocierilor cu SUA.

În peisajul economic european, au apărut indicii de optimism, dar semnalele de redresare sunt încă fragile. O serie de riscuri, de la instabilitate politică în Franţa până la noi runde de restricţii comerciale dinspre SUA ar trebui evitate pentru a sprijini scenariul unei accelerări economice semnificative a zonei Euro anul viitor, mai arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.